Printre cei grațiați se numără generalul Mark A. Milley, fostul președinte al Comitetului Întrunit al Șefilor de Stat Major, dr. Anthony Fauci, fostul expert în boli infecțioase al guvernului, și membrii comisiei bipartizane care a investigat atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului, inclusiv Liz Cheney, fostă reprezentantă republicană din Wyoming.
”Circumstanțe excepționale”
”Cred în statul de drept și sunt optimist că puterea instituțiilor noastre legale va prevala asupra politicii,” a declarat Biden. ”Dar aceste circumstanțe sunt excepționale, și nu pot să stau deoparte fără să acționez. Investigațiile și procesele motivate politic distrug vieți, siguranța și securitatea financiară a indivizilor și familiilor lor.”
Biden a subliniat că grațierile nu implică nicio admitere de vinovăție: ”Aceste grațieri nu ar trebui interpretate ca o recunoaștere că cineva a comis vreo infracțiune.”
Cei protejați de grațiere
Generalul Milley a mulțumit public lui Biden, afirmând: ”După 43 de ani de serviciu loial în uniformă, nu doresc să îmi petrec timpul rămas apărându-mă de acuzații nedrepte sau să-mi expun familia și prietenii la stres și anxietate.”
Dr. Fauci și Liz Cheney nu au reacționat imediat, însă alți oficiali, precum Adam Kinzinger, fost membru republican al comisiei din 6 ianuarie, au respins grațierea. ”Acceptarea unei grațieri poate crea impresia că ești vinovat de ceva,” a spus Kinzinger.
Critici și controverse
Decizia lui Biden a fost întâmpinată cu scepticism de unii lideri politici. Senatorul Adam Schiff a declarat că acest precedent ar putea fi periculos: ”Nu vreau să văd ca fiecare președinte să înceapă să grațieze în masă pe cei din administrația sa înainte de a pleca.”
Cu toate acestea, unii experți în drept constituțional susțin că Biden a acționat în limitele autorității sale, comparând situația cu grațierea lui Richard Nixon de către Gerald Ford în 1974. Totuși, în cazul de față, Biden nu doar a protejat foști oficiali de posibile urmăriri penale, ci a prevenit direct acțiunile unui succesor despre care consideră că ar putea abuza de puterea sa.
Planurile lui Trump și reacțiile aliaților săi
Donald Trump a promis în timpul campaniei să ”facă dreptate” împotriva celor pe care îi consideră adversari politici, inclusiv democrați, oficiali din sistemul de justiție și chiar foști aliați care nu l-au susținut. Printre persoanele vizate de Trump se numără membri ai comisiei din 6 ianuarie și oficiali precum Generalul Milley și Dr. Fauci.
Trump a numit-o pe Pam Bondi, fostă procuror general în Florida, pentru poziția de procuror general, iar Kash Patel a fost desemnat să conducă FBI-ul, ambii fiind văzuți ca loialiști ai lui Trump. Patel a întocmit o listă de 60 de persoane pe care le consideră ”obstacole din statul profund” și a promis să ia măsuri împotriva acestora.
Un precedent istoric fără echivalent
Grațierile emise de Biden reprezintă o utilizare unică a puterii executive, fără un precedent clar. Deși criticată, decizia subliniază îngrijorările sale legate de o posibilă utilizare abuzivă a puterii prezidențiale în viitor.
Pe măsură ce Trump se pregătește să preia funcția de președinte, această mișcare a lui Biden va rămâne subiect de dezbatere intensă în ceea ce privește echilibrul dintre justiție și politică în Statele Unite.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.