În toate țările lumii au fost probleme similare cu cele create în România de Fondul Național de Investiții (FNI). Atraşi de promisiunea unei îmbogăţiri rapide, foarte mulţi români au căzut în capcana escrocilor care au profitat de lipsa de educaţie financiară a oamenilor, în anii '90. Banii s-au făcut nevăzuţi, iar tribunalele s-au umplut de plângeri şi procese. În perioada anilor '90, creditele bancare erau greu de obţinut, iar dobânzile puteau ajunge şi la 60%/an, ceea ce i-a aruncat pe mulți în capcana ţepelor financiare, precum jocurile piramidale sau fondurile de investiţii falimentare. Peste 6 milioane de persoane au contribuit cu miliarde de dolari la afacerile Caritas, Gerald, Mondoprosper, Delphin, SAFI și FNI.

Cronologia escrocheriilor

Prima escrocherie, în ordine cronologică, a fost Caritas, începută în 1992, la Brașov. Schema Caritas a făcut circa două milioane de victime, atrase de mirajul îmbogățirii rapide. Fondatorul, Ioan Stoica, promitea un câștig de opt ori mai mare decât suma depusă, după doar trei luni. Caritas s-a prăbușit în 1994, lăsând în urmă datorii de peste 450 de milioane de dolari. Dar românii au continuat să se lase păcăliți, următoarea escrocherie fiind SAFI, care oferea, în 1993, certificate ce presupuneau o creștere de 40% pe lună a sumei investite. În 1996, și acest fond a fost declarat falimentar.

Citește și Ce trebuie să știm despre asigurări. De ce să îți faci una

Din 1995, românii au fost atrași de câștigurile promise de Fondul Național de Investiții (FNI), deținut inițial de Sorin Ovidiu Vîntu, prin compania SOV Invest, înființată la Constanța, apoi condus, din 1997, de Ioana Maria Vlas. Peste 300.000 de români și-au donat banii, sperând la o îmbogățire rapidă. FNI nu a investit în nimic, de fapt, ci doar a transferat banii de la cei care-i depuneau, la cei care-i retrăgeau, iar sistemul piramidal s-a prăbușit, ajungând la faliment în anul 2000. 

Schemele Ponzi nu sunt monede virtuale

Moneda virtuală a venit, la rândul ei, cu escrocheriile momentului. Nu doar românii, ci oameni din toate țările lumii au fost păcăliți de sisteme MLM cu Bitcoin, dar și cu moneda inexistentă One Coin, care a stârnit un scandal internațional. Bitcoin este o monedă digitală/criptomoedă, rezultată din „minare”, iar un portofel de Bitcoin nu are nicio legătură cu un joc financiar făcut cu aceeași monedă. În schimb, One Coin e un fel de monedă virtuală. Astfel, pe lângă problemele legate de educația financiră, apar și unele noutăți în tehnologie, pe care ar trebui să le înțelegem, înainte de a cumpăra Bitcoin, One Coin sau orice altă criptomonedă reală sau falsă.

One Coin este o schemă Ponzi comercializată ca valută electronică, dar nu este realmente o criptomonedă. Are o bază de date privată, nu permite tranzacționare liberă și a fost promovată de Onecoin Ltd, o companie cu sediul în Gibraltar, condusă de Ruja Ignatova, din Bulgaria. One Coin este considerată una dintre cele mai mari escrocherii din istorie, victimele pierzând circa patru miliarde de dolari americani, la nivel mondial. Ruja Ignatova a dispărut în 2017, fiind înlocuită de fratele ei, Konstantin Ignatov, apoi mai mulți lideri ai operațiunii au dispărut sau au fost arestați. Konstantin Ignatov a fost arestat în martie 2019 și a pledat vinovat pentru spălare de bani și fraudă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.