În acest context Guvernul a aprobat ca blocurile de locuințe incluse în programul național multianual privind creșterea performanței energetice 2019 - 2021 la care nu s-au terminat lucrările de izolare termică să fie incluse în programul pentru perioada 2022 - 2024, asigurându-se astfel finalizarea lucrărilor începute.

Mai mult, vor fi incluse în programul din perioada 2022 - 2024 și blocurile de locuințe pentru care nu au fost încheiate procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor până la data intrării în vigoare a proiectului de față, detaliile mai multe regăsindu-se pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

Ordonanța prevede ca pentru includerea blocurilor a căror lucrări de izolare nu au fost însă terminate, autoritățile administrației publice locale (primăriile) trebuie să transmită Ministerului Dezvoltării, în 30 de zile de la data aplicării măsurilor din proiect, de câți bani e nevoie pentru finalizarea lucrărilor.

În cazul în care solicitările se depun după încheierea acestui termen, autoritățile administrației publice locale sunt decăzute din dreptul de a solicita includerea la finanțare prin programul național multianual 2022 - 2024.

Mai mult, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a proiectului de ordonanță de urgență, autoritățile administrației publice locale decăzute din drept trebuie să finalizeze lucrările de intervenție pentru creșterea performanței energetice și să depună la Ministerul Dezvoltării procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și certificatele de performanță energetică ale blocului/ blocurilor de locuințe, inițiale și după executarea lucrărilor de intervenție, pentru toate blocurile ce au fost incluse în programul național multianual 2019 - 2021.

Milioane de clădiri din UE vor fi modernizate până în 2030 pentru a le face mai eficiente energetic

Ţările membre UE vor fi obligate să îşi renoveze clădirile cu cele mai slabe performanţe energetice până la finele acestui deceniu, pentru a reduce emisiile poluante şi a le face mai eficiente din punct de vedere energetic, conform unor reguli propuse miercuri de Comisia Europeană, transmite Reuters.

Clădirile sunt responsabile pentru mai mult de o treime din emisiile de CO2 ale Uniunii Europene, precum şi pentru 40% din consumul de energie al blocului comunitar. Ambele aspecte trebuie îmbunătăţite pentru ca UE să îşi îndeplinească obiectivul referitor la reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Executivul comunitar a propus miercuri ca, până în 2030, toate clădirile din UE care au un certificat de performanţă energetică de tip 'G', cel mai slab posibil, să fie renovate, astfel încât să ajungă la un nivel mai ridicat de performanţă energetică.

În ceea ce priveşte locuinţele cu un certificat de performanţă energetică de tip 'G', acestea trebuie renovate până în 2030, iar ulterior cele cu un certificat 'F' până în 2033. Clădiri non-rezidenţiale trebuie renovate şi mai rapid, cele cu un certificat 'G' până în 2027, iar cele cu un certificat 'F' până în 2030.

Conform propunerii Comisiei, certificatul 'G' ar trebui să includă 15% din clădirile cu cele mai slabe performanţe energetice dintr-o ţară, ceea ce înseamnă că milioane de clădiri vor avea nevoie de renovare, inclusiv prin anvelopare sau înlocuirea boilerelor care funcţionează pe combustibili fosili cu sisteme de încălzire mai eficiente din punct de vedere al emisiilor de CO2.

Louise Sunderland, consilier la ONG-ul Regulatory Assistance Project, a spus că stabilirea unei prag minim de eficienţă era esenţială pentru demararea renovărilor, dar cu toate acestea s-a declarat nemulţumită de faptul că propunerea Comisiei nu stimulează renovări şi mai ample, astfel încât clădirile să ajungă la cele mai bun nivele de performanţă A, B sau C, ceea ce ar fi permis economii şi mai importante de energie. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.