Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani.

Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil.

Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei. 

Se așteaptă un răspuns 

Cu probleme se confruntă și Enel SpA care, potrivit directorului general al companiei italiene de utilități, Francesco Starace, nu are indicii privind momentul în care poate finaliza vânzarea subsidiarei sale din Rusia. "Lukoil a depus cererea ... şi aşteptăm răspunsul", a spus omul de afaceri. 

În iunie, Enel anunţa că a ajuns la un acord cu Lukoil şi fondul de investiţii Gazprombank-Frezia privind vânzarea unei participaţii de 56,43% la Enel Rusia, pentru aproximativ 137 milioane de euro. Subsidiara rusă a Enel este pe o listă preliminară a companiilor pe care investitorii din aşa-numitele ţări neprietenoase nu le pot vinde anul acesta, dacă nu obţin o permisiune specială.

Ulterior, autorităţile de la Moscova au introdus noi cerinţe, cerând ca potenţialul cumpărător să solicite de asemenea autorizaţie pentru achiziţionarea activelor. Enel are în Rusia două parcuri eoliene şi trei centrale electrice pe bază de gaze, iar în martie a anunţat că explorează opţiunile privind aceste active, după invadarea Ucrainei. 

Situație delicată la Lukoil

În ceea ce privește situația de la Lukoil, și acolo lucrurile sunt delicate, mai ales după ce preşedintele consiliului de administraţie al companiei petroliere private ruse, Ravil Maganov, a murit după ce a căzut de la fereastra Spitalului Clinic Central din Moscova, unde se afla internat. ''Maganov a căzut de la fereastra camerei sale din Spitalul Clinic Central în această dimineaţă. A murit din cauza rănilor'', a declarat o sursă anonimă pentru Interfax.

Maganov, în vârstă de 67 de ani, era internat în spital după ce suferise un atac de cord şi lua antidepresive, potrivit aceloraşi surse. Compania Lukoil a difuzat un comunicat în care a anunţat că preşedintele consiliului de administraţie al grupului petrolier rus a murit după ''o lungă maladie'', fără să ofere alte detalii.

Maganov a lucrat la Lukoil din 1993, ocupând diferite posturi de conducere. El a fost prim-vicepreşedinte executiv şi superviza explorările şi producţia. În 2020 consiliul director al Lukoil l-a numit pe Maganov preşedinte în locul lui Valeri Greifer, care a murit în aprilie acel an.

Maganov era unul dintre liderii istorici ai grupului Lukoil, înfiinţat în noiembrie 1991. Potrivit comunicatului Lukoil, Maganov este cel care şi-a imaginat şi a propus numele companiei. Cu sau fără legătură cu decesul omului de afaceri, dar Lukoil a fost una dintre puţinele companii ruse care au cerut oprirea ofensivei Moscovei în Ucraina, care a fost urmată de o avalanşă de sancţiuni occidentale împotriva marilor grupuri şi înalţilor responsabili ruşi.

La sfârşitul lui aprilie, miliardarul Vaghit Alekperov, pe atunci preşedinte al grupului, a demisionat la o săptămână după ce a fost plasat pe lista personalităţilor ruse sancţionate de Regatul Unit. 

Citește și Criza energetică. Importurile de gaze s-au redus, producția a scăzut

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.