Majorarea plafonului pentru plăţile în numerar constituie una dintre promisiunile din campania electorală a coaliţiei guvernamentale conduse de premierul Giorgia Meloni, care a ajuns la putere în urma alegerilor generale din 25 septembrie.

Noul plafon ar urma să intre în vigoare la începutul anului următor, potrivit proiectului de decret guvernamental consultat de Reuters. Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, unde potrivit datelor Trezoreriei italiene evaziunea se ridică la peste 100 de miliarde de euro pe an.

Plăţile cu numerar sunt mai greu de urmărit decât plăţile electronice, astfel încât este mai probabil să fie utilizate în scopuri ilicite. Cu toate acestea, obligarea oamenilor să folosească cărţile de credit pentru achiziţii importante este o măsură nepopulară în unele segmente de populaţie, din motive ce ţin de libertate şi viaţa privată.

Decretul menţionat de Reuters, ce urmează să fie discutat de Cabinetul de la Roma la o şedinţă care va avea loc joi seara, include de asemenea un pachet de măsuri, cu o valoare de peste nouă miliarde de euro, pentru reducerea preţurilor la energie, creşterea producţiei de gaze naturale şi protejarea stocurilor înainte de venirea iernii.

Pe parcusul ultimilor 30 de ani, plafonul cu privire la plăţile cu numerar a fost progresiv scăzut, chiar dacă a atins un vârf de 12.500 de euro în perioada celor două guverne conduse de Silvio Berlusconi, al cărui partid, Forza Italia, face acum parte din coaliţia condusă de Giorgia Meloni. Înainte de venirea la putere a Guvernului Meloni acest plafon urma să fie coborât până la 1.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023, de la 2.000 de euro în prezent.

În Europa, Grecia este cea mai strictă când vine vorba de plăţile cu numerar, cu un plafon de 500 de euro, în timp ce acelaşi plafon este stabilit la 10.000 de euro în Malta, Cehia sau Croaţia.

Citește și Bloomberg: Enel vinde noi active

Cea mai mare companie de utilități din Italia, care și-a redus ținta de profit pentru 2022 în urma crizei energetice, își va dezvălui noua strategie la sfârșitul acestei luni. Planul ar putea include vânzarea de parteneriate în participații în țări precum România, Grecia, Australia și Columbia, au spus persoanele respective, care au cerut să nu fie numite pentru că discuția nu este publică. 

Nu a fost luată nicio decizie, iar concedierile ar putea în continuare să se schimbe sau să fie anulate, au mai spus sursele. Un purtător de cuvânt al Enel a refuzat să comenteze.

Vânzările de active ar putea contribui la reducerea datoriei companiei, care a crescut la un nivel record de 69,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii septembrie. Enel își propune să își reducă datoria la 58 miliarde de euro - 62 miliarde de euro până la sfârșitul acestui an.

Vânzările fac parte din strategia Enel de rotație a activelor, menită să stimuleze finanțele pentru noi investiții. Directorul general al Enel, Francesco Starace, va prezenta planul de afaceri al companiei pentru perioada 2023-2025 pe 22 noiembrie.

Companiile europene de utilități au fost supuse unei presiuni tot mai mari, în condițiile în care o criză de gaze la nivel regional a dus la creșterea prețurilor de pe piață. Unii dintre cei mai mari producători de energie de pe continent s-au luptat pentru finanțare, Enel fiind în discuții pentru o linie de credit de mai multe miliarde de euro susținută de stat.

Compania italiană ar putea strânge între 15 și 25 de miliarde de euro prin cedarea de active pe piețele emergente, ca parte a unei "raționalizări profunde", au declarat analiștii Goldman Sachs conduși de Alberto Gandolfi într-o notă din 7 noiembrie. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.