Planurile autorităţilor de la Roma intervin într-un moment în care guvernele din întreaga Europă sunt presate să limiteze creşterea facturilor la energie pentru a ajuta familiile şi micile afaceri, în condiţiile în care economiile ies încet din pandemie.

De exemplu, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat luni că Spania va plafona preţurile la gaze, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiilor energetice, în cadrul unui pachet de măsuri destinate să scadă preţurile la electricitate care au crescut exploziv în ultima perioadă.

Întrebat de recentele măsuri adoptate de Spania pentru a reduce preţurile energiei, Roberto Cingolani a declarat la postul de radio Rai 1 că cele două ţări sunt extrem de diferite. "Nu este uşor să transpui strategiile dintr-o ţară în alta", a explicat oficialul italian.

Ştirile privind măsurile autorităţilor de la Madrid au provocat scăderi ale acţiunilor companiilor spaniole de utilităţi, dar şi ale Enel SpA, care controlează firma spaniolă Endesa, din cauza temerilor că Roma ar putea adopta măsuri similar drastice.

Joi dimineaţa, acţiunile Enel s-a redresat, înregistrând un avans de 1,4%. Enel SpA, cea mai mare companie de utilităţi din Europa, are o prezenţă importantă pe piaţa din România.

Administraţia premierului Mario Draghi a cheltuit deja aproximativ 1,2 miliarde de euro (1,40 miliarde de dolari) în trimestrul doi din 2021 pentru a compensa creşterea preţurilor energiei şi va continua utilizând acelaşi mecanism, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Intervenţia a dus la reducerea creşterii preţului electricităţii la 9%, faţă de un avans de 20% înainte de intervenţia statului.

Italia este în mod special vulnerabilă deoarece este dependentă de importuri pentru acoperirea a 70% din necesarul său de energie, aproape 40% venind de la gazele naturale, conform datelor Ministerului pentru Tranziţia Ecologică. Ţara este al doilea mare importator de gaze naturale din Europa. după Germania.

Citește și Distribuitorul care nu citește contorul, plătește clientului 100 de lei

Miercuri, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat la 75,46 dolari, iar la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut la 72,61 dolari.

Anul acesta, cotaţia barilului de ţiţei a urcat cu peste 40%, în urma redresării cererii de petrol, pe măsură ce economia mondială îşi revine din pandemia de coronavirus. Cererea ridicată de gaze naturale, livrările limitate şi scumpirea certificatelor de emisii au crescut preţurile la electricitate în multe ţări şi este puţin probabil ca problema să dispară înaintea iernii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.