Principala îngrijorare a agenţiilor de rating şi a Bruxellesului este programul anti-austeritate demarat de noua coaliţie populistă formată din Liga (extrema dreapta) şi Mişcarea 5 stele (M5S, antisistem). Aceasta mizează pe un deficit bugetar de 2,4% din PIB în 2019, faţă de 0,8% din PIB cât preconiza precedentul Guvern. Prin acest derapaj bugetar coaliţia la putere vrea să îşi pună în practică promisiunile electorale (ieşire la pensie mai uşoară, un venit suplimentar pentru persoanele defavorizate) şi să dea un impuls creşterii economice, via o cerere solidă şi mai multe investiţii. 

Însă Bruxellesul a respins marţi acest proiect de buget după ce Comisia Europeană a vorbit de un derapaj bugetar "fără precedent" şi a atras atenţia asupra riscului grav al nerespectării regulilor europene. Este pentru prima dată în istoria UE, când Comisia Europeană a respins proiectul de buget al unui stat membru al zonei euro, invocând criteriile europene privind deficitul şi datoria publică. 

Îngrijorată de alegerile coaliţiei la putere la Roma, agenţia de evaluare Moody's a decis încă de vinerea trecută să retrogradeze, cu o treaptă, ratingul de ţară al Italiei până la un pas deasupra categoriei investiţiilor speculative (junk bonds). Anterior, Moody's plasa obiecţiunile italiene la nivelul Baa2 iar Standard &Poor's atribuie Italiei un rating BBB. 

Analiştii au opinii împărţite cu privire la ceea ce va decide Standard &Poor's. În timp ce unii dintre ei, precum economistul şef de la banca italiană UniCredit, Erik Nielsen, cred că, cel mai probabil, Standard &Poor's va modifica perspectiva de la stabilă la negativă, dar va menţine ratingul la BBB, alţii precum Matthieu Groučs, de la Lazard Frčres Gestion, sunt de părere că Standard &Poor's va urma exemplul Moody's. 

Cu toate acestea, analiştii sunt de acord că pieţele financiare au anticipat deja una sau alta din ipoteze. 

"Prin propunerea unui buget finanţat prin deficit, Italia a declanşat un conflict atât cu Comisia Europeană cât şi cu pieţele financiare", subliniază analiştii de la Fidelity International, Andrea Iannelli şi Alberto Chiandetti. 

Începând de la mijlocul lunii mai, când au demarat negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale la Roma, Bursa de la Milano a pierdut 22% iar spread-ul, diferenţa între randamentul pentru obligaţiunile germane pe 10 ani şi cele italiene, s-a dublat de la 150 până la 309 puncte de bază joi seara. De asemenea, sectorul bancar, care deţine pachete de obligaţiuni italiene în valoare de aproape 372 miliarde euro, a fost cel mai afectat înregistrând pierderi de aproape 36%. 

Pieţele financiare şi Comisia Europeană sunt îngrijorate de proiectul de buget al Italiei pentru că această ţară se confruntă cu o datorie publică de 2.300 miliarde euro, echivalentul a 131% din Produsul Intern Brut. În plus prognozele de creştere ale Guvernului Italiei sunt considerate mult prea optimiste (1,5% în 2019 faţă de 1% cât estimează majoritatea observatorilor, printre care şi Fondul Monetar Internaţional), ceea ce ar putea agrava şi mai mult deficitul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.