Taxa se aplică la 50% din venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021. Este prevăzut un plafon de 25% din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.
Schema este diferită de cea anunţată de Trezorerie săptămâna trecută, care indica o taxă de 35% în perioada ianuarie-iulie 2023, calculată în funcţie de profiturile companiilor energetice.
Autorităţile de la Roma se aşteaptă să obţină de pe urma taxei aproximativ 2,565 miliarde de euro.
Taxa ar urma să se aplice unui număr de aproximativ 7.000 de producători şi vânzători de electricitate, produse petroliere şi gaze naturale, care vor trebui să achite sumele datorate până la 31 iunie 2023.
În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.
Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.
Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine.
Citește și:
Enel, mesaj adresat clienţilor după anunţul privind plecarea din România. Ce trebuie să ştie toţi abonaţii
Enel vine cu precizări pentru clienţii din România după anunţul privind planul de plecare a companiei din ţara noastră.
“Toate activitățile operaționale ale Enel în România se desfășoară și vor continua să se desfășoare în mod normal, fără a afecta clienții finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile și produsele cu care sunt obișnuiți”, este mesajul transmis de către reprezentanții Enel în România despre derularea activităților operaționale.
***
Motivul pentru care Enel a luat decizia de a pleca din România nu este cadrul legal, ci faptul că a ajuns într-o poziţie de unde nu mai poate creşte, a afirmat marţi Francesco Starace, CEO al Enel, într-o conferinţă de presă.
"Am decis să ieşim din România pentru ca am ajuns într-un punct în care este dificil să mai obţinem o creştere suplimentară în viitor. Am "saturat" spaţiul pentru investiţii în reţele şi am ajuns - mai mult sau mai puţin - într-o poziţie pe segmentul de clienţi şi de producţie care nu mai oferă multe posibilităţi de creştere", a explicat Starace.
El a subliniat că motivul exitului nu este cadrul legal.
"Deci motivul pentru care plecăm nu este pentru că nu ne place cadrul legal şi de reglementare din România, care nu este mai bun sau mai rău decât multe altele. Am văzut că toate guvernele europene au luat măsuri în contextul preţurilor mari la gaze din toată Europa. Nu cred că România s-a descurcat mai bine sau mai rău decât alţii. Trebuie să ne descurcăm în această situaţie cât de bine putem. Dar nu este o judecată în această privinţă, ci doar faptul că spaţiul de creştere potenţială suplimentară în ţară este foarte limitat", a spus Starace.
Potrivit acestuia, este un moment bun pentru a valorifica activele din România.
"S-ar putea spune că este mai degrabă o recunoaştere a faptului că am făcut o treabă bună, că România are o bază bună, iar o vânzare monetizează, într-un mod bun, valoarea pe care am creat-o. Este o judecată pozitivă a României, o recunoaştere a muncii bune făcute acolo", a arătat şeful companiei italiene. Citește mai mult AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.