În proiectul bugetului pe 2023, Guvernul a propus schimbarea actualului sistem, în care vânzătorii riscă amenzi dacă refuză să accepte plăţile cu cardul, indicând că nu vor fi impuse amenzi pentru tranzacţii de sub 60 euro (63,49 dolari).

Intenţia a atras criticile Comisiei Europene, care susţine că o astfel de decizie nu ar fi conformă cu precedentele recomandări ale UE pentru Italia de a stimula gradul de respectare a obligaţiilor fiscale.

"Intenţionăm să eliminăm măsura privind punctele de vânzare", dar am putea introduce măsuri compensatorii pentru a-i ajuta pe cumpărători să achite comisioanele impuse la tranzacţiile cu cardul, a explicat oficialul italian. Acesta a adăugat: "Sper că vor fi noi analize la nivel european".

Actualele amenzi, care se ridică la 30 euro plus 4% din valoarea tranzacţiei, au reprezentat una din condiţiile pentru obţinerea de către Italia a tranşei de 21 miliarde de euro din fondul de redresare post-pandemie, în primul semestru din 2022.

În pofida celor mai recente evoluţii, premierul Giorgia Meloni continuă să fie mult mai indulgentă decât predecesorii în privinţa plăţilor în numerar.

În proiectul de buget, Guvernul a decis să majoreze din 2023 plafonul pentru plăţile care pot fi efectuate în numerar, de la 1.000 de euro până la 5.000 de euro.

Evaziunea fiscală este o problemă cronică în Italia, unde, potrivit datelor Trezoreriei, evaziunea se ridică la peste 100 de miliarde de euro pe an.

Plăţile cu numerar sunt mai greu de urmărit decât plăţile electronice, astfel încât este mai probabil să fie utilizate în scopuri ilicite. Cu toate acestea, obligarea oamenilor să folosească cărţile de credit pentru achiziţii importante este o măsură nepopulară în rândul unor segmente de populaţie, din motive ce ţin de libertate şi viaţa privată.

Miniştrii Energiei din UE se întâlnesc astăzi la Bruxelles. Ce decizii vor lua

Miniştrii Energiei din UE se întâlnesc luni la Bruxelles în încercarea de a ajunge la un acord privind plafonarea preţului gazelor naturale - cea mai recentă măsură menită să modereze criza energiei cu care se confruntă Europa, dar una în privinţa căreia ţările sunt divizate, transmite Reuters.

Săptămâna trecută, liderii statelor membre UE au cerut miniştrilor lor să aprobe luni plafonarea, în încercarea de a finaliza măsurile pe care ţările le dezbat de luni de zile, având deja două reuniuni de urgenţă. Ele iau în considerare un nou compromis, propus de Cehia, ţara care deţine preşedinţia rotativă a UE.

Executivul comunitar a propus plafonarea, pentru un an, a preţurilor la gaze atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutiv şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Documentul propus de Cehia, consultat de Reuters, va declanşa o plafonare dacă preţurile la contractele pentru luna următoare la hub-ul de gaze TTF depăşesc nivelul de 188 de euro/Megawatt oră, timp de trei zile, mult mai scăzut decât cel propus anterior de Executivul european.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.