Cum a început totul

Conform datelor MAE, pe data de 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

România a sesizat mai multe organisme internaționale

Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.

Ucrainenii au promis marea cu sarea 

Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

O situație excepțională

La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. "E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare", a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro.

Taxe mai mici 

”Prin canalul Bâstroe ucrainenii ajung unde ar ajunge și când navigau pe brațul Sulina, dar prin brațul Sulina costă bani. Există statistici care arată că, la deschiderea navigației pe brațul Bâstroe, chiar după faza I, la 5 metri și un pic adâncime, mare parte din traficul pe Sulina s-a mutat pe Bâstroe, pentru că ucrainenii percepeau taxe mult mai mici la tranzitarea canalului”, declara, zilele trecut, Marian Tudor, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea (INCDDD) pentru Ziarul Național.

Adio proiecte!

În plus, România are proiecte pe care le dezvoltă la Sulina, cu zona liberă, cu zone de acostare, și ar însemna o lovitură economică foarte grea pentru țara noastră. Dacă lucrările la canalul Bâstroe vor continua, riscul va fi ca România să aibă mai puțină apă pe brațele Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe, iar factorul de control al Deltei Dunării este apa, fără care vor fi afectate și flora și fauna. Și așa au început să apară din ce în ce mai des ani secetoși, care au condus la scăderea debitelor Dunării, susțin specialiștii.

Premierul Ciucă: Totul va fi clarifica între cele două țări

În acest context, ambasadorul Ucrianei în România a fost convocat la MAE, iar premierul Nicolae Ciucă a declarat că "orice excedere" de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între cele două țări şi că va fi sesizată Comisia Europeană.

"Schimbul de documente între instituţiile din România şi cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, redă faptul că lucrările au fost unele de întreţinere şi nu de adâncire a şenalului navigabil. (...) Tot ce am realizat noi instituţional vizează menţinerea activităţilor părţii ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreţinere. (...) Se discută cât se poate de concret cu autorităţile din Ucraina. Ministrul Aurescu a vorbit sâmbătă cu ministrul de Externe Kuleba şi au clarificat cât se poate de bine acest subiect, legat de ce se desfăşoară", a spus Ciucă.

Adâncimea canalului va fi verificată

El a afirmat că nu are informaţii că lucrările pe canalul Bâstroe s-ar fi realizat cu bani europeni. "Cert este că anul trecut, pe documentele care au fost puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe, nu a existat un acord al MAE în acest sens", a adăugat Ciucă, menționând că nu are informaţii potrivit cărora  Ucraina ar intenţiona să construiască o hidrocentrală în zona Bâstroe.

În același timp, premierul a amintit că România a solicitat, prin Ambasada Ucrainei, ca autorităţile ucrainene să îşi dea acordul pentru ca navele româneşti dotate cu echipamente tehnice, care pot să verifice adâncimea canalului, să poată să meargă inclusiv în partea ucraineană şi să execute aceste verificări. 

Marcel Ciolacu: Lucrările trebuie să înceteze ACUM

România nu permite sub nicio formă distrugerea Deltei Dunării, lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze acum, a reacționat preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. "Statul şi poporul român au fost solidari şi au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării. Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările şi minimalizarea problemei trebuie să înceteze. Autorităţile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bâstroe să înceteze imediat şi situaţia să revină la normal”, a scris politicianul pe pagina sa de Facebook. 

Este ceva nepermis

Ciolacu a subliniat că mărirea adâncimii în Canalul Bâstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri, reprezintă un lucru nepermis de acordurile internaţionale.

"Nu se pune în balanţă ajutorul pe care trebuie să-l facem - şi umanitar, şi economic, şi nu numai Ucrainei - cu situaţia de la Canalul Bâstroe. La nivelul UE s-a hotărât că singurul canal navigabil din Delta Dunării este Sulina şi, printr-o excepţie, MAE, îndreptăţit, şi-a dat un acord ca la un pescaj de 3,5 să se poată naviga în această situaţie excepţională în care se află Ucraina. S-a constatat, am văzut cu toţii anunţurile făcute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din Ucraina, că se poate naviga cu pescaj de 7 metri. Asta înseamnă că acolo s-au făcut nişte lucrări şi s-a mărit adâncimea, lucru nepermis de acordurile internaţionale şi de mediu", a declarat Ciolacu.

Citește și Ucraina anunță că a adâncit canalul Bâstroe la 6,5 metri

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.