La două săptămâni de când mișcarea teroristă Hamas a atacat Israelul, declanșând un război cu urmări încă neclare, autoritățile statului evreu se grăbesc să răspundă celor mai urgente nevoi ale economiei, lansând, în regim de urgență, un plan de ajutor. „Scopul este de a permite întreprinderilor să-și continue activitatea”, a explicat Yogev Gradus, director de buget la Ministerul de Finanțe israelian.

A fost alocat puțin peste 1 miliard de dolari, destinați IMM-urilor a căror cifră de afaceri nu depășește 100 de milioane de dolari și care au suferit o scădere a veniturilor cu cel puțin 12,5% în ultimele două săptămâni. Cele mai mari 100 de companii israeliene nu vor avea dreptul la aceste facilităti.

Reconstrucţie

Companiile, comercianții și alți lucrători independenți vor beneficia și de o amânare la plata taxelor sociale și TVA. Companiile din apropierea Fâșiei Gaza, precum și de granița cu Liban, care au înregistrat daune materiale sau care și-au închis porțile din motive de securitate, vor fi compensate cu subvenții luate dintr-un fond special. Din același fond vor fi finanțate lucrările de reconstrucție a infrastructurii deteriorate sau distruse de comandourilor Hamas în sudul Israelului, când au pătruns pe teritoriul israelian, pe 7 octombrie.

Împrumuturi garantate de stat

Guvernul lui Benjamin Netanyahu finalizează, de asemenea, un mecanism de împrumuturi garantate de stat pentru întreprinderi în valoare totală de 2,5 miliarde de dolari. „Avem bani și îi vom folosi cu generozitate pentru a face tot ce este necesar”, a asigurat Bezalel Smotrich, ministrul Finanțelor.

Banca Israelului, de exemplu, are o rezervă consistentă de valute străine care a atins 200 de miliarde de dolari înainte de izbucnirea războiului. Ministrul a recunoscut însă că a existat o întârziere în demararea în ceea ce privește asistența acordată economiei de către guvern.

Deficit bugetar

Bezalel Smotrich estimează că masa subvențiilor promise, mobilizarea a peste 300.000 de rezerviști de către armată, creșterea bugetului Apărării și frânarea creșterii vor avea ca rezultat un deficit bugetar limitat la 3,5% din PIB în 2023, față de 1,5% prognozat înainte de începerea războiului.

Dar majoritatea experților consideră aceste noi previziuni excesiv de optimiste. Potrivit acestora, deficitul ar putea crește la 7, chiar 8%. Yogev Gradus, directorul bugetului, este foarte precaut: „Războiul va fi costisitor, va trebui să facem față unor cheltuieli mari a căror amploare încă nu le cunoaștem, deficitul se va mări și veniturile fiscale vor scădea inevitabil”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.