"Cred că ideea de bază este atragerea profesioniştilor cu salarii mari din Silicon Valley sau San Francisco, care să vină şi să îşi cheltuiască banii aici", spune Asta Gudrun Helgadottir, membru al Partidului Piraţilor şi fost membru al Parlamentului din Islanda.
Chiar dacă deţinătorii unei vize de lucru nu sunt, tehnic, turişti, speranţa autorităţilor este ca aceştia să închirieze locuinţele libere de pe platforma Airbnbs, să umple mesele la restaurante şi să facă excursii în weekend-uri pentru a explora insula. Cu atât mai mult cu cât este vorba de persoane înstărite.
ATAC spațial CATASTROFAL în 2 ani? Totul despre Rusia și China
Islanda nu este prima ţară care vrea să îi atragă pe cei care muncesc remote cu scutiri de vize. Bermuda, Barbados, Insulele Caiman şi Estonia au încercat şi ele această strategie pentru a atrage venituri din străinătate într-o perioadă în care turismul este afectat de pandemie.
Însă, oferta Islandei este unică prin faptul că se adresează strict celor bogaţi. De exemplu, Bermuda cere doar o taxă de 263 de dolari pentru cei care vor să îşi schimbe viaţa în carantină pentru o aventură în insula de vacanţă. În schimb, Islanda cere dovezi că solicitantul are un salariu de cel puţin un milion de coroane (7.360 de dolari) pe lună sau aproximativ 88.000 de dolari pe an, iar solicitanţii trebuie să respecte şi cerinţe suplimentare privind asigurarea de sănătate.
Ministerul Justiţiei din Islanda, care se ocupă de acordarea vizelor, a dat publicităţii informaţii limitate despre noul program. Însă, localnicii cred că obiectivul este stimularea investiţiilor fără a crea aglomeraţie şi, mai important, fără a pune presiune pe sistemul naţional de sănătate, care poate fi uşor împovărat în condiţiile în care ţara are o populaţie de aproximativ 357.000 de locuitori.
Există şi speranţa că o dovadă a venitului va împiedica rezidenţii temporari să concureze cu islandezii pentru locurile de muncă locale.
În 2018, după un deceniu de creştere rapidă a turismului, Islanda a înregistrat 2,3 milioane de vizitatori, iar turiştii internaţionali au depăşit populaţia locală în raport de şapte la unu. Nimeni nu se aştepta ca în cea mai mare parte a anului 2020 singurele zboruri care vor pleca din Islanda vor transporta peşte destinat exportului.
Trecerea de la o extremă la alta a dus la scăderea numărului de vizitatori cu 79%, chiar şi după ce călătoriile în interiorul spaţiului Schengen s-au reluat în cursul verii. Însă, la fel ca şi în Veneţia, Thailanda şi Amsterdam, trei destinaţii turistice care în mod tradiţional erau supra aglomerate, au apărut şi beneficii în această perioadă de criză. Islanda va încerca să le păstreze în continuare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.