Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, joi, că s-a implicat, alături de echipa guvernamentală, dar şi personal, în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen.

Întrebat la Bruxelles dacă se înregistrează progrese privind aderarea la spaţiul Schengen, în condiţiile în care premierul croat s-a adresat plenului Parlamentului European privind necesitatea impulsionării procesului de aderare, preşedintele a arătat că acesta este un pas procedural, făcut de partea română încă din 2011.

"Chiar dacă pare că nu se face mult, pot să vă asigur că ne-am implicat foarte mult în această speţă. Echipa mea, echipa guvernamentală şi eu personal am avut o serie întreagă de discuţii. Chestiunea este complicată şi prin faptul că a trecut foarte mult timp de la evaluarea propriu zisă şi faptul că s-a adresat premierul Parlamentului, da, este un pas procedural pentru a obţine avizul Parlamentului European. Noi am făcut acest pas în 2011, dar de acolo mai sunt paşi de făcut. Se negociază, noi suntem implicaţi în negocieri şi sperăm ca în final să avem şi noi o soluţie bună pe acest dosar, care, trebuie să fim sinceri, şi pentru noi reprezintă o frustrare", a afirmat preşedintele.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, la Consiliul European şi la Summitul Euro în format extins, care au loc la Bruxelles.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 23 iunie 2022, la Bruxelles, Regatul Belgiei, declarații de presă la finalul Summitului Uniunea Europeană - Balcanii de Vest

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:

"Bună ziua!

Suntem la Bruxelles pentru Consiliul de vară, dar deja în această dimineață am avut o întâlnire importantă, un Summit convocat pentru a discuta situația din Balcanii de Vest, întâlnirea tocmai s-a terminat.

A fost o întâlnire pe care aș califica-o ca o întâlnire bună și concluzia mea este, fiindcă nu există concluzii ale Summitului, concluzia mea este că toată lumea a înțeles că trebuie să avansăm un pic mai repede cu procesul de integrare pentru Balcanii de Vest.

Sigur, situațiile sunt diferite de la o țară la alta, dar eu personal sunt convins că trebuie să accelerăm, și eu m-am exprimat la modul acesta, pentru că toți trebuie să avem curajul să facem următorul pas. Pentru unii următorul pas înseamnă să primească statutul de candidat, pentru alții următorul pas înseamnă să înceapă, efectiv, negocierile de aderare și așa mai departe.

Summa summarum atmosfera a fost totuși una bună, chiar dacă, din motive lesne de înțeles, unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea, deci și multă emoție în această întâlnire. Tema propriu-zisă va fi reluată formal și în formatul Consiliu care începe peste două ore. Avem în această după-amiază câteva teme, dar una dintre ele este, zic eu, de o importanță deosebită - este vorba despre a discuta solicitările de a deveni stat candidat ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Pe această temă Comisia Europeană a emis un punct de vedere săptămâna trecută prin care Comisia propune ca Ucraina și Moldova să primească statutul de candidat, iar Georgia să primească un statut care declară că sprijinim aspirațiile europene, dar că este nevoie de un progres mai vizibil pentru a primi statutul de candidat.

Eu am sprijinit din capul locului, știți foarte bine, am spus-o public, solicitările celor trei state, voi exprima astăzi punctul meu de vedere, punctul de vedere al României, care este foarte clar. Noi susținem, sprijinim și salutăm punctul de vedere al Comisiei, care este unul corect, reflectă situația din teren, este un punct de vedere care totuși vine cu câteva noutăți, procedural vorbind. Comisia propune să se acorde pentru Moldova și Ucraina statutul de candidat, dar până la începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare, trebuie să îndeplinească o serie de condiții care sunt enumerate. Eu cred că este foarte bine așa și cred că această abordare a Comisiei a reușit să aducă o mișcare în întreaga politică de extindere a Uniunii Europene, o mișcare pe care o consider foarte pozitivă, ea poate să ducă, prin analogie, la o creștere a vitezei și pentru alte candidaturi și alte proceduri.

În afară de această speță foarte importantă, și sunt optimist că în Consiliu vom aproba punctul de vedere al Comisiei, avem teme importante, interesante, noi, cum ar fi comunitatea politică propusă de Franța. Așteptăm, sigur, mai multe detalii și explicații de la inițiator, dar un lucru este deja clar și cred că pot să-l spun acum, după ce am avut discuții foarte bune cu Președintele Macron. Această comunitate politică nu dorește să fie un substitut sau un pas intermediar sau un înlocuitor pentru extindere, ci dorește altceva, dorește să creeze o comunitate politică care discută temele care ne preocupă pe noi, europenii, care se vor apleca asupra politicii externe, asupra securității energetice și așa mai departe. Mai multe vom ști, sigur, după ce toți membrii Consiliului își exprimă punctul de vedere față de acest posibil nou format, spun intenționat posibil, este o idee cu care a venit Președintele Macron și acum avem prima discuție, mai degrabă informală, nu vom decide nimic asupra acestui proiect. Iar mâine vom avea un Euro Summit în format extins în care vom discuta chestiuni legate de economie și despre zona euro. Fiind un summit în format extins, participăm și noi, care încă nu suntem în zona euro."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.