Letonia intenţionează să investească aproximativ un miliard de euro pentru a construi parcuri de turbine eoliene, în ideea de a-şi creşte capacitatea de generare de energie din surse regenerabile şi a-şi consolida securitatea energetică, a declarat luni premierul leton, Krisjanis Karin, transmite DPA.

"Aceasta este o soluţie pe termen mediu care ne va permite să devenim complet independenţi în aprovizionarea noastră cu energie şi să utilizăm mai puţini combustibili fosili", a spus Krisjanis Karin. Potrivit premierului leton, aceasta este una din cele mai mari investiţii derulate vreodată de mica ţară baltică, vecină cu Rusia. După ce proiectul va fi implementat, Letonia va trece din situaţia de ţară care importă electricitate din ţări precum Rusia, în situaţia în care va deveni exportator de electricitate, a precizat Krisjanis Karin.

La rândul său, ministrul leton al Economiei, Ilze Indriksone, a dezvăluit că parcurile de turbine eoliene avute în vedere ar urma să aibă o capacitate de 800 de Megawaţi. Asta înseamnă că ar putea produce 2,4 Terawaţi oră (TWh) de electricitate pe an, echivalentul a aproximativ 30% din consumul total de electricitate al Letoniei în 2021, a spus Ilze Indriksone.

Un nou joint venture, denumit Latvijas Veja Parki, între compania de utilităţi Latvenergo şi Latvijas Valsts Mezi, entitatea responsabilă de administrarea pădurilor statului leton, va fi responsabilă pentru construcţia şi operarea parcurilor de turbine eoliene, care ar urma să aibă un total de 100 până la 120 de turbine eoliene.

Letonia a încetat să mai importe electricitate din Rusia în luna mai a acestui an. Cu toate acestea, la fel ca şi ţările vecine, Estonia şi Lituania, Letonia este în continuare parte a reţelei electrice sincronizate cu Rusia şi Belarus, sistemul BRELL, care datează din perioada sovietică. Asta înseamnă că Letonia rămâne conectată la reţeaua celor două state vecine din est. 

Citește și La iarnă Europa se va lupta cu Japonia, China și Coreea de Sud pentru resurse

În acest context, în timp ce europenii se luptă să renunțe la gazul rusesc, înlocuirea acestuia cu gazele naturale lichefiate (GNL) ar putea să se lovească de o nouă problemă, cererea din Japonia, Coreea de Sud și China. 

Țările asiatice, care se numără printre cei mai mari importatori de GNL și cărbune din lume, au în comun cu Europa iarna, un sezon de vârf al cererii pentru încălzire. Este încă prea devreme pentru ca meteorologii să facă previziuni exacte privind modelele meteorologice de iarnă, dar orice prognoză privind scăderi abrupte ale temperaturilor în cele trei țări ar putea declanșa o luptă mai intensă pentru resurse. 

Concurența internațională pentru combustibil a crescut de când invazia Rusiei în Ucraina a bulversat fluxurile comerciale globale, contribuind la creșterea prețurilor la cărbune și gaze naturale la niveluri record. În Europa, problema tinde să devină și mai acută. Comisia Europeană va pune în aplicare o interdicție totală asupra cărbunelui rusesc începând de săptămâna viitoare, în timp ce Gazprom PJSC a redus fluxurile de gaze către Europa. Rusia a fost, din punct de vedere istoric, cel mai mare furnizor de gaz al Uniunii Europene, acoperind aproximativ 40% din cerere.

O iarnă mai rece decât în mod normal ar putea duce la creșterea prețurilor dacă livrările rusești către Europa rămân scăzute, deoarece va fi foarte dificil să se găsească alte resurse, sunt de părere analiștii Bloomberg. Citește mai departe AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.