Fu, care a preluat în această lună postul de ambasador al Chinei la UE, vacant de un an de zile, a mai apreciat că războiul din Ucraina a pus China "într-o situaţie foarte dificilă", deoarece Beijingul "nu vrea să fie nevoit să aleagă între prieteni", referindu-se la legăturile cu Moscova şi Kievul.

Înaltul diplomat chinez a dat asigurări că Beijingul a suferit "daune colaterale" ca urmare a "acestei crize" şi a acuzat Statele Unite că "profită de pe urma acesteia" nu doar pentru că vând arme, ci şi ca urmare a situaţiei de criză energetică din ţările europene.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre China şi Rusia, Fu le-a cerut europenilor "să nu interpreteze excesiv terminologia" acordului pe care preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său rus Vladimir Putin l-au semnat cu doar câteva săptămâni înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia şi în care s-a vorbit despre o "cooperare nelimitată".

Ambasadorul Fu a regretat că acordul continuă să fie menţionat pentru a acuza China că se află "în tabăra greşită", în ciuda faptului că "faptele arată că China nu oferă ajutor militar Rusiei" şi că, a doua zi după începerea invaziei, Xi l-a sunat pe Putin "să-l încurajeze în mod clar pentru a se încerca găsirea unei soluţii paşnice".

"Poziţia noastră a fost destul de echilibrată (...) şi suntem dispuşi să participăm la orice iniţiativă de pacificare", a adăugat el.

În interviu, Fu a acuzat totodată UE că promovează măsuri comerciale "care frizează protecţionismul sau chiar discriminarea" şi a îndemnat Bruxellesul să ratifice Acordul cuprinzător de investiţii (CAI), care a intrat în impas anul trecut ca urmare a unui schimb de sancţiuni după presupuse încălcări ale drepturilor omului în regiunea de nord-vest a Chinei, Xinjiang, populată majoritar de musulmani.

"Dacă europenii sunt atât de îngrijoraţi de accesul lor pe piaţa din China, de ce nu ratifică CAI?", s-a întrebat retoric Fu, anunţând că Beijingul este dispus să retragă sancţiunile - care au afectat, printre alţii, mai mulţi europarlamentari - dacă Bruxellesul renunţă "simultan" la propriile sale sancţiuni, impuse diverşilor înalţi oficiali chinezi din regiune. 

RETROSPECTIVĂ 2022/ Anul în care piaţa de energie a redevenit semi-reglementată, pentru a proteja consumatorii

Statul român a revenit în acest an la controlul pieţei de energie, pentru a proteja consumatorii de creşterile nemaiîntâlnite a facturilor, la doar un an de la dereglementarea totală a pieţei (1 ianuarie 2021).

Preţurile la energie şi gaze au început să crească încă din toamna anului trecut, ca urmare a revenirii economice post-pandemie şi a creşterii consumului.

Încă din toamna anului trecut, Guvernul a venit cu o schemă de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, urmând ca diferenţa dintre preţul pieţei şi cel din plafon să fie suportată de la bugetul de stat până la 31 martie 2022. Ordonanţa de atunci, 118/2021, a fost modificată prin Legea 259/2021 şi, începând cu 1 februarie 2022, prin OUG 3/2022, astfel că aproape toţi consumatorii au beneficiat de această plafonare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.