Internetul în România. Locul rușinos pe care îl ocupăm, dar nu la viteză

Matei Ion |
Data actualizării: | Data publicării:
În pofica faptului că suntem pe primele locuri la viteza internetului, numărul celor care ăși permit o conexiune este mic / Foto: Arhivă
În pofica faptului că suntem pe primele locuri la viteza internetului, numărul celor care ăși permit o conexiune este mic / Foto: Arhivă

România, care până nu demult era țara cu cel mai rapid internet, ocupă un loc rușinos în topul țărilor în care populația nu își poate permite o astfel de conexiune.

Aproximativ 3,3% din populaţia Uniunii Europene nu îşi permitea în 2020 o conexiune la Internet, în rândul statelor membre România fiind ţara cea mai afectată de această problemă, în condiţiile în care aproape o cincime din întreaga populaţie (19,8%) nu îşi permitea o conexiune la Internet, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, mai puţin de 1% din populaţie nu îşi permite o conexiune la Internet în: Ţările de Jos (0,4%), Suedia şi Luxemburg (ambele cu 0,5%), Finlanda (0,6%), Cipru şi Danemarca (ambele cu 0,7%) şi Austria (0,9%).

În cazul persoanelor care sunt în risc de sărăcie, aproximativ o zecime (9,7%) dintre persoanele din UE care sunt în această situaţie au declarat că nu îşi permit o conexiune la Internet. Şi în acest caz, România este pe primul loc în UE, în condiţiile în care 40,9% dintre persoanele în risc de sărăcie declară că nu îşi permit o conexiune la Internet, faţă de 1,1% în cazul Suediei şi 1,3% în Luxemburg şi Ţările de Jos.

Citește și: Vodafone şi Orange, presați de concurență! Digi le dă mari bătăi de cap

Conform datelor Eurostat  8,6% din populaţia UE şi mai mult de o cincime (21,7%) din persoanele în risc de sărăcie din UE nu îşi permiteau o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian odată la două zile. Şi în acest caz, România este printre statele membre cele mai afectate. În populaţia totală, 25,9% din populaţia Bulgariei şi 14,7% din populaţia României nu îşi permite o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian odată la două zile. Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permit o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian se înregistrează în Bulgaria (54,6%), Grecia (45,6%), Slovacia (36%) şi România (34,7%).

Accesul la internet şi la o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetarian odată la două zile sunt doi indicatori care sunt utilizaţi pentru a stabili dacă o persoană este în stare de deprivare materială şi socială severă. 

România se află pe ultimele locuri în Indexul digitalizării din cauza numărului mic de servicii electronice, altfel la nivel naţional există 11 milioane de utilizatori de Internet, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Cătălin Aramă, director general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). 

"Discutând despre digitalizare pot spune că acesta e un proces cu sens unic. Avem, practic o viaţă digitală. Avem o componentă deja în viaţa noastră prezentă şi foarte pregnantă. Dacă ne referim la securitate cibernetică, din punctul nostru de vedere, echipamentele, sistemele informatice şi inovarea care pătrund în viaţa noastră vin evident şi cu vulnerabilităţi. Dacă avem grijă să tratăm aceste vulnerabilităţi, ele nu se pot transforma într-un pericol, care să ducă la incidente de securitate cibernetică. Procesul de digitalizare a făcut ca securitatea cibernetică să nu mai fie o componentă opţională. Investiţiile în zona de digitalizate, în educaţia digitală se întâmplă în toate statele. România se află pe ultimele locuri în Indexul digitalizării, dar asta se referă la numărul mic de servicii electronice. Deşi, în România există 11 milioane de utilizatori de Internet. Mai sunt paşi de făcut în simplificarea administrativă", a spus Aramă. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 470378.15RON
1 ETH = 16146.15RON
1 LTC = 486.92RON
1 XRP = 7.52RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel