Recunoscută de revista americană Time ca una dintre cele mai influente 100 de personalități din lumea AI în 2024, această canadiană de origine rusă caută de câțiva ani să cuantifice emisiile unor programe precum ChatGPT sau Midjourney.

Capacități uriașe de calcul

„Mi se pare deosebit de dezamăgitor faptul că AI generativă este folosită pentru a căuta pe internet”, deplânge cercetătorul întâlnit de AFP la conferința ALL IN dedicată inteligenței artificiale și desfășurată la Montreal.

Modelele de limbaj pe care se bazează aceste inteligențe artificiale necesită capacități de calcul enorme pentru a se antrena pe miliarde de puncte de date, ceea ce reclamă servere puternice. La aceasta se adaugă energia consumată pentru a răspunde solicitărilor unui utilizator.

Mult consum de energie 

În loc să extragă informații, „cum ar face un motor de căutare pentru a găsi, de exemplu, capitala unei țări”, aceste AI „generează informații noi”, făcând totul „mult mai consumator de energie”, subliniază omul de știință.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), combinând AI și sectorul criptomonedei, centrele de date au consumat aproape 460 TWh de energie electrică în 2022, sau 2% din producția globală totală.

„Eficiență energetică”

Pionier în cercetarea impactului AI asupra climei, Sasha Luccioni a participat în 2020 la crearea unui instrument destinat dezvoltatorilor pentru a cuantifica amprenta de carbon a execuției unei bucăți de cod. „CodeCarbon” a fost descărcat de atunci de peste un milion de ori.

Cele mai bune decizii 

Cea care conduce strategia climatică a startup-ului Hugging Face, o platformă de partajare a modelelor AI cu acces deschis, lucrează acum la crearea unui sistem de certificare a algoritmului.

Similar cu cel al „Energy Star”, care atribuie scoruri în funcție de consumul de energie al unui aparat din Statele Unite, acest program ar permite aflarea consumului energetic al unui model pentru a-i încuraja pe utilizatori și dezvoltatori „să ia decizii mai bune”.

"Transparenţă"

Pentru a-și dezvolta instrumentul, Sasha Luccioni îl testează pe modele AI generative accesibile tuturor (open source) dar și-ar dori să o facă și pe modele de la Google sau OpenAI (creatorul ChatGPT) care rămân pentru moment reticente.

Deși s-au angajat să obțină neutralitatea carbonului până la sfârșitul deceniului, acești giganți ai tehnologiei s-au confruntat, în 2023, cu o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră din cauza inteligenței artificiale: + 48% pentru Google față de 2019 și +29% pentru Microsoft față de 2020.

Guvernele navighează orbește 

Dacă nu facem nimic pentru a reglementa aceste sisteme AI, „accelerăm criza climatică”, suspină tânăra de treizeci de ani care cere mai multă transparență de la aceste companii. Iar soluția, spune ea, ar putea veni de la guverne care, pentru moment, „navigează orbește”, fără să știe ce este „în seturile de date sau cum sunt antrenați algoritmii”. „Odată ce avem transparență, putem începe să legiferăm”, susține experta.

Citește și Elveția: Statul va câștiga miliarde din AI, dar populația va suferi

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.