Amplasat în mijlocul peisajului verde al Munţilor Pingtang din provincia Guizhou (sud-vest), această antenă parabolică uriaşă, cât 30 de terenuri de fotbal, îşi va oferi în 2021 puternicele capacităţi de astronomilor străini.

Complet operaţional din ianuarie, FAST a devenit şi mai valoros după prăbuşirea, la începutul lunii decembrie, a celui de-al doilea cel mai mare radiotelescop din lume, aparţinând Observatorului Arecibo, de 305 metri, o infrastructură americană instalată în Puerto Rico.

"Acest eveniment este extrem de regretabil", a declarat pentru AFP Wang Qiming, directorul centrului de operaţiuni şi dezvoltare al FAST, în timpul unei rare vizite a presei străine. "Am fost la Arecibo. Ne-am inspirat din structura sa, pe care am îmbunătăţit-o treptat pentru a construi telescopul nostru", a adăugat el.

Atât de mare încât este nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a-l înconjura, FAST, care este de până la trei ori mai sensibil decât defuncta instalaţie americană, a fost construit între 2011 şi 2016. Pentru a preveni ca undele emise de oameni şi dispozitivele lor (smartphone-uri, maşini, becuri, computere) să perturbe măsurătorile, regiunea este înconjurată de o zonă de "tăcere radio", pe o rază de cinci kilometri. Mii de locuitori au fost expropriaţi pentru construcţia radiotelescopului.

Extratereştri

Cărui scop serveşte, însă, Fast? În principal, pentru a capta semnalele radio emise de corpurile cereşti, în special pulsarii (stele care au colapsat la sfârşitul vieţii stelare şi care se rotesc în jurul axei proprii). Aceste unde permit, printre altele, reconstituirea unei imagini a obiectelor observate. Iar datele colectate îi ajută pe astronomi să înţeleagă mai bine originile Universului.

Un alt obiectiv al sitului: "să detecteze posibile civilizaţii extraterestre", a precizat Wang, sub imensa parabolă alcătuită din 4.450 de panouri metalice. În conformitate cu practica internaţională pentru acest tip de dispozitiv, FAST va accepta din 2021 cereri din partea oamenilor de ştiinţă străini care doresc să efectueze măsurători în acel loc. "Oricine poate face solicitare pentru a utiliza orice telescop public din lume", a spus Sun Jinghai, unul dintre responsabilii din cadrul sitului. "Vor fi probabil o mulţime de cereri" odată cu deschiderea către persoane din alte ţări.

Un comitet va analiza interesul ştiinţific al fiecărui proiect şi va decide "dacă urmează să fie validat", a spus Wang Qiming. "Oamenii de ştiinţă străini vor putea să vină în zonă sau să-şi prezinte solicitările de măsurători de la distanţă. În acest caz, inginerii de la FAST vor face acest lucru pentru ei şi le vor trimite rezultatele", a adăugat specialistul.

John Dickey, profesor de fizică la Universitatea din Tasmania (Australia), s-a declarat entuziasmat de acest nou instrument. "Am văzut până acum rezultatele obţinute de FAST. Sunt excelente", în special după descoperirea a peste 200 de pulsari. "Mi-ar plăcea să-l folosesc", a declarat el pentru AFP.

"Libertatea intelectuală"

Astronomul a urmărit cu interes evoluţia gigantului asiatic din ultimele decenii. "China este astăzi, în mod evident, un centru mondial în cercetarea ştiinţifică, la acelaşi nivel cu America de Nord sau Europa de Vest", a declarat el. "Cercetătorii de aici sunt la fel de avangardişti, de creativi şi de bine organizaţi ca în orice altă ţară dezvoltată", a adăugat Dickey.

Din lipsă de mijloace, China a fost mult timp subdezvoltată în domeniul ştiinţei. Ţara s-a lansat însă într-o cursă în ultimii 20 de ani, încercând să recupereze rapid teren, pentru a depinde mai puţin de tehnologiile străine.

China a construit cea mai mare reţea TGV din lume (peste 35.000 km), şi-a finalizat sistemul de geolocaţie Beidou (concurent al GPS-ului american) şi este în proces de aducere pe Terra a unor eşantioane selenare.

"Astăzi, inovaţia este cuvântul cheie peste tot", a subliniat Denis Simon, expert în politică ştiinţifică chineză la Universitatea Duke (Statele Unite). "Din ce în ce mai multă putere de decizie şi libertate intelectuală sunt oferite oamenilor de ştiinţă şi inginerilor pentru a explora idei noi şi a-şi asuma riscuri în materie de cercetare", a explicat el.

Radiotelescopul FAST, telescop cu apertură sferică de 500 de metri şi cel mai mare din lume, a început să opereze oficial la 11 ianuarie, după trei ani de teste. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.