"Pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Numai 69,7% dintre gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi sau a unui duş în interiorul locuinţei, proporţia păstrându-se şi în cazul dotării locuinţelor rurale cu un grup sanitar în interiorul locuinţei (67,3%)", se menţionează în ancheta INS.

Gospodăriile din mediul rural, al căror cap de gospodărie este o persoană salariată şi care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară (86,2% dintre gospodăriile cu cap de gospodărie persoană salariată dispun în locuinţă de baie sau duş şi 84,1% dispun de grup sanitar). Ponderea gospodăriilor din mediul urban care au locuinţele dotate cu baie sau duş a fost superioară cu 12,7 puncte procentuală faţă de mediul rural, iar cea a locuinţelor dotate cu grup sanitar al căror cap de gospodărie este o persoană salariată cu peste 14,6 puncte procentuale ponderile corespunzătoare din rural.

Pe de altă parte, INS semnalează că unele gospodării acuză efectul neplăcut al unor factori care afectează zonele în care sunt amplasate locuinţele. Printre aceşti factori se remarcă în mai mare măsură zgomotul produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (13,6% din totalul gospodăriilor), poluarea aerului (11,5%), zgomotul produs de persoanele din vecinătate sau de copii (6,2%), riscul unor incidente de tipul furturilor şi agresiunilor (6%) şi, respectiv zgomotul industrial sau comercial (2,7%).

Gospodăriile din mediul urban au fost mai afectate de unii dintre aceşti factori într-o proporţie mai mare decât cele din mediul rural. Astfel, cele mai multe gospodării din mediul urban au fost afectate de zgomotul cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (17,5%) şi de poluarea aerului sau mirosuri (14,9%). Ca şi în cazul mediului urban, gospodăriile din mediul rural au fost afectate, în principal, de zgomot cauzat de traficul rutier, feroviar sau aerian (8,9%) şi de poluarea aerului sau mirosuri (7,3%).

Ancheta realizată de INS mai relevă că 11,5% dintre gospodării se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se regăsesc cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (51,6% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei), lumina insuficientă (44,1%), igrasia în pereţi, podele sau fundaţia locuinţei (35,7%) şi scurgerile prin acoperiş sau pereţi (19,8%).

Comparaţia între mediile de rezidenţă arată că, în general, în mediul rural ponderea gospodăriilor cu probleme ale locuinţei este mai mare decât în mediul urban, mai ales cu probleme legate de deteriorarea tocurilor de ferestre, pereţilor sau podelelor (69,0% dintre gospodării) şi a igrasiei pe pereţi, podele, fundaţie (41,5%). Aceste situaţii pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderenţa caselor individuale în localităţile rurale.

Gospodăriile urbane, sunt preocupate mai mult de faptul că locuinţele nu au suficientă lumină naturală (62,4% dintre gospodării) şi de deteriorarea tocurilor de ferestre, a pereţilor sau podelelor locuinţelor (32,4%).

Conform sursei citate, în 2023, 94,9% dintre gospodării ocupau locuinţele în calitate de proprietari, cu o pondere de 96,5% în mediul rural, mai mare cu 3 puncte procentuale decât cea înregistrată în mediul urban. Ponderea gospodăriilor care stau cu chirie sau cu titlu gratuit era de 5,1%, cu o pondere de 6,5% în mediul urban, dublă faţă de cea înregistrată în mediul rural.

Mai mult de jumătate dintre gospodării (58,4%) trăiau în locuinţe individuale separate, ponderea fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe. Locuinţele erau aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în mediul rural (97,1%) şi preponderent apartamente în imobile (72,8%) în mediul urban.

Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere ale locuinţei principale, se constată că mai mult de jumătate dintre gospodării trăiau în locuinţe cu 3-5 camere (56,9%). O pondere semnificativă o deţineau şi gospodăriile care reşedinţa obişnuită în locuinţe cu 1-2 camere (41,2%).

Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate dintre gospodării (54,6%) ocupau locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural 72,1% dintre gospodării ocupau locuinţe formate din 3-5 camere.

Datele statistice au fost obţinute prin "Ancheta asupra calităţii vieţii", desfăşurată în luna mai 2023, precizează INS. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.