Restanţele la plată generate de firmele din România, aflate în insolvenţă, au ajuns la 42,6 miliarde de lei, în 2021, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de specialitate, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Florian Neagu.

"Gestionarea procesului de insolvenţă e foarte importantă, pentru că restanţele pe care le generează la plată firmele în insolvenţă sunt importante, deşi ca număr acestea prezintă o mică minoritate ca volum de probleme la plată în economie. Cifrele sunt considerabile şi în creştere. De exemplu, dacă acum zece ani restanţele la plată generate de firmele în insolvenţă reprezentau 29 de miliarde de lei, la sfârşitul anului 2021 ajung la 42,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 53% din totalul problemelor la plată din întreaga economie. Acelaşi mesaj şi pentru sectorul bancar: firmele care sunt în insolvenţă au o pondere redusă în totalul creditelor acordate de bănci, undeva la 2%, dar când ne uităm la ponderea în totalul creditelor neperformante cifra e de 20%. În foarte multe ţări sunt aşa-numitele firme 'zombi', care reuşesc să mai supravieţuiască prin diverse soluţii în economie. Dacă tragi linie, efectele nefavorabile pe care le generează sunt semnificativ mai mari decât efectele favorabile acestei supravieţuiri", a spus Neagu.

Oficialul BNR a punctat, totodată, faptul că, în România, companiile în insolvenţă aveau, la nivelul anului 2022, capitaluri proprii negative în valoare de 55 miliarde de lei.

"Firmele care sunt în insolvenţă au capitaluri proprii negative, am calculat noi pentru anul 2022, de 55 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că aceste firme ar trebui să aducă 55 de miliarde de lei doar pentru a respecta cerinţa minimă legală privind capitalizarea, care nici măcar nu este mare, de 200 de lei, neschimbată din 1991. Prin urmare, ca să te ajute ceilalţi creditori, cred că primul mesaj este să arăţi că poţi să te ajuţi tu, să crezi în continuare în firmă şi măcar să o capitalizezi la nivelul minim solicitat de lege. În 2018, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială a recomandat autorităţilor să revizuiască legislaţia privind insolvenţa. Acum, în contextul Directivei europene, aşteptările sunt ca acea revizuire să capete mai multă putere. De asemenea, anul trecut, acelaşi comitet a recomandat să se demareze, împreună cu mediul universitar şi cu autorităţi, societăţile de profil, o campanie de conştientizare în rândul antreprenorilor. Banii pe care acţionarii ar trebui să-i aducă în firmă pentru ca nivelul de capital să ajungă la valoarea minimă reglementată este cam cât toate fondurile pe care noi ne aşteptăm să le luăm pe culoarul PNRR. E vorba de multe zeci de miliarde de euro şi numărul de firme în această situaţie nu este mic. Cam o treime din toate companiile care sunt active în România sunt în această situaţie, adică nu respectă prevederile minime din Legea 31 privind nivelul de capitalizare", a subliniat Florian Neagu.

Conform datelor prezentate de directorul BNR, numărul de insolvenţe înregistrat la nivel naţional a scăzut, în ultimii cinci ani, până la 32.000.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.