Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,6% în luna iunie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,1% înregistrat în luna mai. Este vorba despre un nivel al inflaţiei de patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,4% în luna mai.

Şi în luna iunie, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 41,9%, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 8,9%. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea de la 4,4% până la 4,6%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Analiştii subliniază că inflaţia din luna iunie ar fi fost şi mai mare dacă Germania nu introducea măsuri temporare de sprijin cu privire la carburanţi şi transport, ceea ce sugerează că noi presiuni asupra preţurilor se prefigurează în viitor. Pe lângă presiunile inflaţioniste, rata şomajului în zona euro a coborât la un minim istoric de 6,6% în luna mai iar acest aparent deficit de forţă de muncă va pune presiuni asupra salariilor şi în cele din urmă asupra inflaţiei.

Având în vedere că acest nou regim inflaţionist ameninţă stabilitatea pe termen lung a preţurilor, băncile centrale din întreaga lume au început să înăsprească rapid politica monetară, chiar cu riscul de a încetini şi chiar frâna creşterea economică. Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, urmând să majoreze costul creditului abia la reuniunea care va avea loc luna aceasta, iniţial cu 25 de puncte de bază, însă datele Eurostat privind inflaţia conferă noi argumente pentru o majorare mai consistă de dobândă, cu 50 de puncte de bază, la reuniunea din septembrie.

Dobânzile vor continua să crească chiar dacă oficialii BCE nu au ajuns încă la un acord cu privire la cât de mult trebuie majorat costul creditului, având în vedere că creşterea economică încetineşte iar o eventuală oprire a livrărilor de gaze ruseşti ar putea rezulta într-o recesiune.

Pieţele financiare mizează pe faptul că BCE va majora costul creditului cu 143 de puncte de bază în 2022, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânda la fiecare reuniune de politică monetară care va avea loc până la finele anului, iar unele din aceste majorări de dobândă vor fi mai mari de 25 de puncte de bază.

Estimarea publicată vineri de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie dată publicităţii în data de 19 iulie. 

Citește și: Deutsche Bank: Germania riscă recesiunea ”imediată”

Economiile europene se confruntă cu un nou șoc major din cauza încetinirii livrărilor de gaze naturale rusești, care amenință să împingă inflația chiar mai sus decât nivelurile record actuale și să ducă Germania, principala putere a continentului, într-o recesiune "iminentă", potrivit Deutsche Bank.

"Ceea ce se desfășoară în Europa în ultimele zile este un nou mare șoc negativ de aprovizionare", au scris analiștii Deutsche Bank, citând o scădere de 60% a fluxurilor de gaze prin conducta Nord Stream la începutul acestei luni. "Dacă oprirea gazului nu este rezolvată în următoarele săptămâni, ne temem că acest lucru va duce la o extindere a perturbărilor energetice cu efecte inițiale materiale asupra creșterii economice și, bineînțeles, la o inflație mult mai mare."

Prețul energiei electrice pentru livrarea din 2023 crește vertiginos în principalele economii europene, ceea ce se adaugă la riscurile de inflație și recesiune, potrivit Deutsche Bank.

Cea mai recentă comprimare a livrărilor de energie ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina a ridicat nivelul de alarmă pe întreg continentul - în special în Germania, cea mai mare economie europeană și una dintre cele mai dependente de gazul rusesc. Ministrul economiei, Robert Habeck, a avertizat că turbulențele de pe piețele de gaze s-ar putea răspândi la scară mai largă, comparând riscul cu criza declanșată de prăbușirea Lehman Brothers în 2008. 

Guvernul de la Berlin a declarat joi că se află în discuții pentru a oferi "măsuri de stabilizare" pentru compania de utilități Uniper SE, care pierde aproximativ 30 de milioane de euro (31 de milioane de dolari) pe zi, deoarece trebuie să acopere livrările rusești lipsă la prețuri de piață la vedere în creștere. Gigantul chimic BASF SE, care se bazează pe gaz pentru producție și electricitate, a declarat că ar putea fi nevoit să reducă producția. 

Criza energetică din Europa provoacă avertismente de recesiune din ce în ce mai puternice. Economiștii de la Morgan Stanley au declarat la începutul acestei săptămâni că se așteaptă acum ca zona euro să intre în contracție în ultimul trimestru al acestui an, în mare parte din cauza riscului de reducere a fluxurilor de gaze naturale. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.