Inflația ta nu e aceeași cu inflația oficială. De ce simți că totul e mult mai scump decât cifrele oficiale?

Inflația oficială este o medie. Viața de zi cu zi nu este. De aici apare una dintre cele mai mari frustrări ale consumatorilor: cifra anunțată de autorități pare, de multe ori, mai mică decât scumpirile resimțite la raft, la pompă sau pe facturi. Pentru o familie care cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pe mâncare, utilități, chirie, rate și transport, inflația personală poate fi mult mai dură decât inflația generală comunicată statistic.

Atunci când oamenii spun că „inflația reală este mai mare”, de cele mai multe ori nu se referă la o eroare de calcul, ci la propria structură de consum. Coșul statistic folosit pentru calculul inflației este construit ca o medie a cheltuielilor populației. Dar nicio familie nu trăiește exact după această medie. Unii cheltuie mai mult pe alimente, alții pe carburanți, alții pe rate, chirii, medicamente sau energie. Iar când exact aceste categorii se scumpesc mai repede, senzația este că prețurile au luat-o complet înaintea cifrelor oficiale.

Ce măsoară inflația oficială

Inflația oficială arată evoluția medie a prețurilor pentru un coș larg de produse și servicii. În acest coș intră alimente, băuturi, îmbrăcăminte, utilități, transport, servicii, produse pentru locuință, recreere, sănătate, educație și multe alte categorii.

Problema este că această medie netezește realitatea. Dacă unele produse se scumpesc puternic, iar altele rămân stabile sau chiar se ieftinesc, rezultatul final poate părea mai calm decât ceea ce vede consumatorul în magazine.

De exemplu, dacă alimentele de bază cresc mai repede decât media generală, dar alte categorii au creșteri mai mici, inflația totală va părea mai temperată. Pentru o familie care cumpără zilnic pâine, lapte, carne, ouă, legume, fructe și produse de curățenie, această medie nu mai spune toată povestea.

De ce mâncarea se simte mai scumpă decât restul produselor

Alimentele au o particularitate importantă: sunt cumpărate des. Prețul unei vacanțe, al unui televizor sau al unei piese de mobilier este observat mai rar. Prețul pâinii, al laptelui, al ouălor sau al uleiului este văzut săptămânal, uneori zilnic.

De aceea, scumpirile la mâncare au un impact psihologic mult mai puternic. Chiar și o creștere de câțiva lei pe produs devine vizibilă atunci când se repetă la fiecare cumpărătură. Un coș care costa 150 de lei și ajunge la 190 sau 220 de lei schimbă imediat percepția asupra inflației.

În plus, alimentele de bază nu pot fi eliminate complet din consum. Poți amâna cumpărarea unui aparat electrocasnic, poți renunța la o ieșire în oraș sau poți reduce cheltuielile de divertisment. Dar mâncarea trebuie cumpărată constant. Asta face ca scumpirile alimentare să fie resimțite direct, rapid și fără prea mult spațiu de manevră.

Inflația oficială și inflația personală nu sunt același lucru

Inflația personală depinde de modul în care fiecare familie își cheltuie banii. Două gospodării pot trăi în aceeași țară, în aceeași lună, dar pot simți inflații complet diferite.

O familie cu venituri mici, care alocă o parte mare din buget pentru mâncare, utilități și transport, va resimți mai puternic orice scumpire la alimente, energie sau carburant. În schimb, o familie cu venituri mai mari, care are cheltuieli mai diversificate, poate simți mai puțin presiunea aceleiași creșteri de prețuri.

Aici apare diferența dintre statistica oficială și realitatea din portofel. Inflația generală poate arăta o creștere moderată, dar pentru cei care au un buget strâns și cheltuieli concentrate pe produse esențiale, impactul poate fi mult mai mare.

De ce familiile cu venituri mici sunt lovite mai puternic

Pentru gospodăriile cu venituri mici, ponderea alimentelor în buget este mult mai mare. Cu alte cuvinte, o parte importantă din bani se duce pe produse fără de care nu se poate trăi: mâncare, facturi, transport, medicamente.

Când aceste produse se scumpesc, nu există prea multe opțiuni. Nu poți reduce la nesfârșit consumul de alimente și nu poți opri complet plata facturilor. Astfel, scumpirile ajung să taie din alte cheltuieli: haine, reparații, vacanțe, educație, economii sau chiar tratamente medicale amânate.

De aceea, aceeași rată a inflației poate fi suportabilă pentru o familie și greu de dus pentru alta. Pentru cei care trăiesc aproape de limita bugetului lunar, fiecare creștere de preț contează imediat.

Combustibilul și utilitățile amplifică senzația de scumpire

Mâncarea nu se scumpește izolat. Prețurile alimentelor sunt influențate și de costurile de producție, transport, energie, ambalare și depozitare. Dacă energia se scumpește, dacă motorina este mai scumpă sau dacă fermierii și procesatorii au costuri mai mari, presiunea se poate transfera treptat în prețul final de la raft.

Asta explică de ce scumpirile la energie și carburanți se simt în lanț. Nu afectează doar factura sau plinul de carburant, ci pot influența și prețurile alimentelor, ale serviciilor și ale produselor transportate pe distanțe mari.

Pentru consumator, efectul final este simplu: plătește mai mult în mai multe locuri deodată. La supermarket, la benzinărie, la întreținere, la energie, la transport și, uneori, la chirie sau rate.

De ce unele ieftiniri nu se simt aproape deloc

Inflația generală poate fi trasă în jos de produse sau servicii care se ieftinesc ori cresc mai lent. Dar dacă aceste produse nu sunt cumpărate des de majoritatea oamenilor, efectul lor este aproape invizibil în viața de zi cu zi.

De exemplu, o reducere de preț la anumite bunuri de folosință îndelungată poate conta în statistică, dar nu ajută prea mult o familie care nu cumpără astfel de produse în luna respectivă. În schimb, o creștere la alimente se vede imediat, pentru că afectează cumpărăturile curente.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru care oamenii au impresia că inflația oficială „nu bate” cu realitatea. Statistica vede întregul coș. Consumatorul vede mai ales bonul de la supermarket și suma rămasă pe card.

Cum îți poți calcula, aproximativ, inflația personală

O metodă simplă este să te uiți la principalele categorii de cheltuieli din bugetul lunar. Cât dai pe mâncare? Cât dai pe utilități? Cât dai pe transport? Cât plătești pentru rate, chirie, medicamente, școală, servicii sau alte cheltuieli recurente?

Dacă jumătate din buget se duce pe alimente, iar alimentele se scumpesc mai repede decât inflația generală, atunci inflația resimțită de tine va fi mai mare decât cifra oficială. Dacă ai și cheltuieli mari cu energia, combustibilul sau ratele, presiunea devine și mai mare.

Inflația personală nu este o formulă complicată pentru consumator. Este, în primul rând, diferența dintre cât cheltuiai înainte pentru aceleași lucruri și cât cheltuiești acum.

De ce rămâne senzația că „totul s-a scumpit”, chiar și când inflația scade

Un alt detaliu important este diferența dintre scăderea inflației și scăderea prețurilor. Când inflația scade, nu înseamnă automat că prețurile scad. Înseamnă, de cele mai multe ori, că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent.

Pentru consumator, asta poate fi derutant. Aude că inflația s-a temperat, dar vede că prețurile rămân mari. Bonul de cumpărături nu revine la nivelul de acum doi sau trei ani, iar salariul sau pensia nu țin mereu pasul cu noul nivel al costurilor.

De aceea, chiar și într-o perioadă în care inflația oficială încetinește, presiunea asupra bugetului poate rămâne ridicată. Oamenii nu compară doar prețurile cu luna trecută, ci cu perioada în care aceleași cumpărături păreau mai accesibile.

Ce contează cel mai mult pentru bugetul unei familii

Pentru o familie obișnuită, inflația nu este doar o cifră dintr-un comunicat. Este suma deciziilor mici luate în fiecare zi: ce produse mai intră în coș, ce se amână, ce se înlocuiește cu o variantă mai ieftină, ce factură devine prioritară și la ce se renunță.

De aceea, inflația oficială și inflația resimțită nu trebuie privite ca două realități care se exclud. Prima arată media economiei. A doua arată presiunea concretă asupra fiecărei gospodării.

Iar pentru mulți români, mai ales pentru cei care cheltuie o parte mare din venituri pe mâncare, combustibil și utilități, inflația personală poate fi mult mai apăsătoare decât cifra oficială.