Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 7% în luna aprilie 2023, de la un nivel de 6,9% înregistrat în luna martie. Cifra anunţată de Eurostat este uşor peste estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,9%.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în mod suprinzător până la 7,3% în aprilie, de la 7,5% în martie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Similar, un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 5,6%, de la 5,7% în luna martie. Aceasta este o veste bună pentru BCE, în condiţiile în care preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 13,6%, o încetinire semnificativă faţă de un avans de 15,5% în luna martie, ceea ce sugerează că mult aşteptata scădere a preţurilor la alimente pare să aibă loc în sfârşit.
Toate aceste date ar urma să încurajeze Banca Centrală Europeană (BCE) să decidă joi o nouă majorare a dobânzilor de referinţă. Însă o parte din oficialii BCE, inclusiv guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau au pledat pentru o majorare mai modestă a costului creditului la şedinţa de luna aceasta, pe motiv că BCE a majorat suficient de mult costul creditului pentru a restricţiona activitatea economică. Instituţia cu sediul la Frankfurt a majorat dobânzile cu cel puţin 50 de puncte de bază la fiecare din ultimele şase reuniuni de politică monetară.
Creşterea dobânzilor de politică monetară de către BCE duce automat la majorarea costurilor la care se împrumută companiile şi guvernele şi generează îngrijorări că lupta împotriva inflaţiei va afecta creşterea economică.
Citește și FMI cere BCE majorarea dobânzii până la mijlocul lui 2024
Fondul Monetar Internaţional a cerut vineri Băncii Centrale Europene să continue majorarea dobânzilor până la mijlocul anului viitor, iar miniştrilor de Finanţe din UE să înăsprească politica fiscală, într-o acţiune concertată pentru reducerea inflaţiei, transmite Reuters.
Şeful Departamentului European al FMI, Alfred Kammer, a declarat înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din UE că inflaţia este cel mai mare motiv de îngrijorare.
"Principala noastră recomandare o reprezintă contracararea inflaţiei şi aceasta înseamnă că trebuie să folosim instrumentele de politică monetară. Pentru BCE, aceasta înseamnă o înăsprire suplimentară pe o perioadă mai îndelungată, estimăm până la mijlocul anului viitor, pentru a reduce inflaţia la ţinta de 2% undeva în 2025", a afirmat oficialul FMI. Acesta a adăugat: "Inflaţia este o taxă, în special asupra săracilor, şi trebuie să fi rezolvată"....
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.