Deși cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor (+8,52%) dar și la mărfurile nealimentare, medicamentele înregistrând cea mai mare creștere, de 24,02%, profesorul de economie Mircea Coșea trage un semnal de alarmă cu privire la prețurile mari ale legumelor și fructelor, acum, în perioadele recoltelor.

”E oarecum surprinzătoare această creștere și arată că nu există încă nici un fel de mecanism de autoreglare. Era momentul ca în această situație să avem, așa cum spera și Banca Națională, o anumită temperare a inflației. Mă bazam aici pe o scădere importantă pe care o speram la o parte semnificativă a produselor alimentare, mai ales la cele vegetale, legume și fructe, într-un sezon important de producție în România. De obicei la această dată există o scădere la prețul acestor produse care speram, per ansamblu, să ducă și la o scădere a inflației, dacă nu măcar la o temperare. Nu a fost așa pentru că am asistat în acest an un eșec vizibil al producției vegetale cu care România se confruntă în plin sezon și anume o creștere importantă la legume și fructe deși media inflației nu cuprinde ca un element separat. Totuși inflația la această categorie de alimente o consider foarte importantă în sezon.”

Conform raportului INS asupra indicelui prețurilor de consum, în lunia iulie 2024, legumele și conservele cu legume au scăzut cu doar 0,95% iar fructele și conservele cu fructe au crescut cu 2%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

”În acest sezon am remarcat ceva care trebuia ținut în frâu, anume diferența între cost și preț, între ceea ce se întâmplă la producător și la cumpărător este enormă. La legume și fructe s-a văzut o creștere de între 6 și 8 ori a prețului de la fermă la cumpărător, adică celebra formulă de la fermă la furculiță în România nu a funcționat deloc pentru că s-a creat o instituție a intermediarilor care funcționează perfect. Toată lumea și au fost exemple publice prețuri de un leu la tomate și vinete la producător și la 10 – 14 lei la piață. Partea asta a inflației trebuia să fie cumva luată în calcul și nu a fost luată”, este de părere profesorul de economie Mircea Coșea.

Citește și: Inflaţia a ajuns la 5,42%, în iulie 2024

De asemenea, el a declarat pentru DCBusiness că această creștere a costurilor cu energia au maximizat problema inflației din această vară iar aceste facturi au fost mai mari, nu doar din prisma creștereii consumului dar mai ales de dificultățile în producție.

”Speram să existe o anumită temperare a costurilor la energie, au fost niște facturi care au depășit cu totul limitele. Explicația oficială a fost că au fost consumuri mari de energie din cauza căldurii. De fapt, explicația adevărată este că prețurile de producție sunt în creștere. Trecerea din nou la cărbune s-a făcut foarte greu, ministrul Energiei a făcut eforturi dar probabil că încă nu s-au văzut încă efectele. Scăderea producției la hidroenergie, a fost o perioadă când nu a funcționat nici energia nucleară, toate acestea sunt lucruri care, după părerea mea, puteau să fie evitate.”

Unul dintre motoarele economiei românești la ora actuală, așa cum se știe, este consumul. Mircea Coșea spune că lucrul acesta trebuie privit îndeaproape, pentru că acest consum nu este susținut de creșteri salariale ci de o creștere a creditelor de consum. 

”Mergând pe autoreglare, pe cursul normal al economiei, ceea ce Banca Națională credea, credeam și eu, anume că vom asista la o perioadă de temperare a inflației, chiar la o scădere a ei. Acum, în condițiile actuale nu pot să vă mai spun că am aceeași părere, pentru că vor interveni și alte lucruri. Importurile cresc în continuare, diferența între importuri și exporturi este încă foarte mare. Dacă se vor aplica, până la urmă, creșterile de pensii prin noua legea și am convingerea că unele vor creștere, și este bine să fie așa, atunci vom avea o problemă de creștere a inflației pentru că o să fie un consum în creștere. Creșterea economică în România s-a bazat pe consum și oarecum pe creșterea activității în construcții. Creșterea consumului a fost prezentată într-un mod partinic drept un succes al guvernării, aici este mai complicat pentru că nu este vorba despre o creștere a consumului prin venituri mai mari ale populației prin pensii și salarii. Datele pe care le-a prezentat BNR vin de la creditele de consum, care au crescut enorm, cu două cifre. Creșterea creditelor de consum este o problemă iar banca dacă a făcut această reducere a dobânzii de referință, eu o consider că este o încercare de a salva creșterea economică a României pe acest an”, a conchis Mircea Coșea.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.