Industria de media şi divertisment din România ar urma să urce cu 7% în acest an, comparativ cu 2022, până la o valoare de 4 miliarde euro, majoritatea segmentelor urmând să înregistreze majorări, conform celei de-a 24-a ediţii a raportului PwC Global Entertainment & Media Outlook 2023-2027 (GEMO).

Previziunile arată menţinerea unei rate de creştere între 6 şi 7% pe an până în 2027.

"După o revenire puternică în 2021, când a crescut cu 10%, rata de creştere estimată a industriei de media şi divertisment din România s-a stabilizat la un nivel de 7% în ultimii doi ani, majoritatea segmentelor puternic afectate de pandemie, precum cinematografia sau sectorul de evenimente şi publicaţii business to business, revenind la nivelul pre pandemic. Totodată, vedem că perspectivele pentru următorii ani ne prezintă imaginea unei industrii din ce în ce mai digitală şi dominată de publicitate", a declarat Florin Deaconescu, Partener şi Liderul echipei de servicii dedicate sectorului de Tehnologie, Media şi Telecom, PwC România.

România are cea mai mare creştere estimată a industriei de media şi divertisment dintre ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est incluse în raport. Spre exemplu, în Polonia sectorul este ar urma să urce cu 6% în acest an, în Ungaria cu aproximativ 4,3%, iar în Cehia cu 4,2%.

Estimările arată că, dintre cele 11 segmente analizate în cadrul raportului pentru România, cele mai mari creşteri procentuale vor fi înregistrate de publicitatea outdoor, cu 33,5%, serviciile Over-the-top - OTT (Netflix, HBO Max, Disney etc), cu 32%, şi cinema, cu 24%. La polul opus se situează ziarele şi revistele tipărite, cu un avans estimat la doar 0,36%.

Cinema

Industria cinematografică, segmentul cel mai afectat de pandemie, a avut în 2022 cea mai mare creştere de pe piaţa de media şi divertisment din România, cu un avans de 91%, la 43 milioane de euro, datorată în special lansării, în decembrie anul trecut, a producţiei "Avatar: Drumul apei", care a obţinut cele mai mari încasări din istoria acestui sector pe piaţa locală. Pentru anul acesta creşterea este estimată la 54 milioane de euro, apropiindu-se de nivelul pre pandemic de 59 milioane de euro (2019).

Servicii OTT

Piaţa de servicii Over-the-top - OTT din România a înregistrat anul trecut a doua creştere din piaţă, de 24%, ajungând la o valoare de 56 milioane euro şi va continua să crească şi în acest an, cu o rată estimată la circa 32%, până la 74 milioane euro. România rămâne în continuare cea mai mică piaţă OTT din regiunea Europei Centrale şi de Est, în pofida ratelor de creştere impresionante din ultimii ani, însă competiţia dintre furnizorii OTT prezenţi în România este din ce în ce mai mare, mai semnalează raportul.

Previziunile arată că sectorul de acces la internet din România va avea a treia cea mai rapidă creştere din lume în următorii cinci ani. În 2022, acesta a crescut cu 11%, la 1,27 miliarde euro, comparativ cu anul anterior, iar raportul indică un avans de aproximativ 13% în 2023.

Internet

Publicitatea pe internet a urcat cu aproximativ 21%, la 224 de milioane euro, în 2022. Segmentul va continua să crească şi în 2023, dar într-un ritm mult mai lent, de circa 5%, conform estimărilor.

"Sectorul mobil domină piaţa, reprezentând 74% din totalul veniturilor din publicitatea pe Internet. Google şi Meta sunt liderii publicităţii pe internet, cu puţin peste jumătate din veniturile totale. Google este principalul jucător pe piaţa de căutare, iar Meta preia majoritatea veniturilor pe segmentul reţelelor de socializare. TikTok vine din urmă, fiind preferată de 63,2% dintre utilizatorii online cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani", menţionează sursa citată.

TV, Ziar și Radio

Televiziunea (publicitate plus abonamente TV) a stagnat anul trecut, având venituri de 862 milioane euro, iar pentru anul acesta este estimat un avans de circa 2,7%.

Ziarele şi revistele tipărite din România au avut o creştere pentru prima oară din 2018, de aproximativ 16%, respectiv 24%, însă nu se prevede o tendinţă asemănătoare pentru 2023, ci mai degrabă o scădere. În acelaşi timp, vânzările de carte au stagnat la venituri de 142 de milioane de euro, iar pentru anul acesta este aşteptată o creştere timidă de până la 144 de milioane de euro.

Segmentul de radio, muzică şi podcast a continuat să crească şi în 2022, având un avans de 12% anul trecut, la 34 milioane euro şi este estimat să urce la 36 milioane euro în 2023.

Sectorul media B2B a depăşit nivelul prepandemic cu un avans de peste 19% anul trecut, ajungând la 153 milioane de euro. Perspectivele rămân optimiste şi pentru 2023, cu toate că nu este aşteptată o creştere mai mare de 8%.

Publicitatea outdoor

Publicitatea outdoor a continuat să urce şi în 2022, cu circa 7%, la 32 de milioane de euro, însă în 2023 ar urma să avanseze cu 33,5%, de până la 43 de milioane euro, cea mai mare rată dintre toate sectoarele analizate.

Jocuri video

Segmentul de jocuri video şi e-sports (sporturi electronice) a avut un plus de 6% în 2022, ajungând la venituri de 218 milioane de euro. Pentru acest an, se estimează un avans de doar 3,3%, până la 226 milioane de euro.

La nivel global, veniturile industriei de media şi divertisment au urcat cu 2,3% în 2022, la 6,88 trilioane dolari, un ritm mult mai lent faţă de 2021, când a fost de aproximativ 5%, iar pentru 2023 este aşteptată o creştere de 3,4%.

Raportul Global Entertainment & Media Outlook analizează 13 segmente ale industriei de media şi divertisment din 52 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate. Segmentele acoperite de acest raport sunt; cărti, media B2B, cinema, acces la internet, publicitate pe internet, ziare şi reviste, muzică, radio şi podcasturi, publicitate outdoor, video OTT, televiziune tradiţională şi consum de video acasă, publicitate TV, jocuri video şi sporturi electronice, realitate virtuală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.