Prin deschiderea unei anchete privind presupusele ajutoare ilegale acordate de China producătorilor săi de automobile electrice, UE încearcă mersul pe sârmă: vrea să-și arate mușchii, dar fără a irita prea mult Beijingul, străduindu-se, totodată, să-și reducă dependența comercială, dar fără a se rupe de gigantul asiatic.
Sâmbătă, vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, începe o vizită delicată de patru zile la acest "partener, concurent și rival", conform doctrinei strategice europene. De la Shanghai la Beijing, via Suzhou, oficialul leton va încerca să explice atacurile președintei Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, la adresa "practicilor neloiale" ale Chinei și rostul anchetei privind subvențiile acordate de Beijing industriei sale auto. O decizie calificată de autoritățile chineze drept "protecționistă", cu "un impact negativ asupra relațiilor economice" dintre cele două țări.
Nu este doar un joc de gleze
Dorind să calmeze apele, Valdis Dombrovskis a subliniat că Europa dorește să evite un conflict mortal și să "mențină deschis dialogul" cu principalul său partener comercial. În același timp însă, Bruxelles-ul are de gând să-și protejeze industria auto în fața avalanșei de importuri chinezești ieftine.
Pe segmentul vehiculelor electrice, cota de piață a acestora a crescut de 12 ori în Europa începând din 2019, ajungând la 6,2% în acest an, potrivit Jato Dynamics. Iar în prima jumătate a anului, China a devenit principalul exportator mondial de automobile, depășind pentru prima dată Japonia.
Avertismentul doamnei von der Leyen "nu este doar un joc de glezne. Este suficient de ofensiv pentru a fi fost analizat cu atenție", a comentat Elvire Fabry, expert în geopolitică comercială la Institutul Jacques Delors. Fără a avea pretenția că poate anticipa rezultatul anchetei, care ar trebui să dureze un an, analistul subliniază că "nu își poate imagina că Executivul comunitar să fi mers atât de departe cu demersurile lui împotriva Chinei fără a deține dovezi solide".
Rezultatul unei politici inteligente
UE ar putea decide să taxeze vehiculele importate din China, peste nivelul actual de 10%. Dar nu este sigur că are vreun interes să facă acest lucru. Iar strângerea dovezilor va fi complexă. "Nimeni nu poate afirma cu tărie că ancheta va antrena luarea unor măsuri concrete", a estimat, la rândul său, Simone Tagliapietra de la Bruegel. În ultimă instanță, a adăugat el, din cele 342 de anchete antisubvenții lansate de Comisie împotriva Chinei în ultimii 15 ani, 101 nu au dus la impunerea de taxe vamale compensatorii.
Pentru Ferdinand Dudenhöffer, expert la Center Automotive Research (CAR) din Germania, acuzațiile Ursulei von der Leyen sunt "extrem de periculoase". El consideră că succesul Chinei în domeniul vehiculelor electrice nu este rezultatul unor măsuri protecționiste, ci mai degrabă al unei politici "inteligente", dusă "pe termen lung".
Cu mult în urmă în ceea ce privește motoarele pe benzină și diesel, Beijingul a investit foarte devreme în baterii, un sector în care a devenit campionul mondial prin obținerea controlului asupra lanțului de aprovizionare cu materii prime. China a promovat cu abilitate aceste sisteme de propulsie "nepoluante" pe imensa sa piață internă, cea mai mare din lume, reprezentând aproape una din trei înmatriculări de mașini noi la nivel mondial.
Un grup chinez devansează Volkswagen
Ca urmare, producătorul chinez BYD a depășit la sfârșitul anului trecut producătorul german Volkswagen, devenind numărul unu în materie de vânzări, prin producerea de mașini în serie la prețuri mai mici în serii, la fel ca americanul Tesla. Grupurile chinezești au intrat pe segmentul entry-level, pe care europenii l-au neglijat. De asemenea, vehiculele electrice devin o piață căutată în UE, unde vânzarea motoarelor cu combustie internă va fi interzisă din 2035.
Europa a suferit o înfrângere zdrobitoare în fața Beijingului pe piața panourilor fotovoltaice. După ce a impus măsuri antidumping, le-a retras în 2018, abandonând complet piața în favoarea concurenților chinezi. Dar industria auto este una strategică, care angajează 14,6 milioane de persoane în UE. De data aceasta, este greu de imaginat că o va abandona în mijlocul pustietății. Mai ales că poziția Europei s-a schimbat după șocul provocat de pandemia Covid și războiul din Ucraina, care a scos la iveală pericolul unei dependențe excesive de țări străine.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.