Primul război indo-pakistanez a izbucnit imediat după obținerea independenței celor două state de sub dominația britanică, în 1947. Motivul a fost controlul asupra Kashmirului. Atunci, musulamanii din acest stat s-au răsculat, la instigarea Pakistanului, împotriva maharajahului. Acesta din urmă a cerut ajutorul Indiei, acordat cu condiția ca statul princiar să intra în federația statelor indiene. În pofida ajutorului venit din Pakistan, Kashmir-ul a rămas sub control indian, iar rebeliunea musulmană a fost înăbușită.

Înfrângeri în serie

Al doilea război a avut loc în august-septembrie 1965, tot dintr-o dispută asupra Kashmir-ului. De data aceasta, conflictul s-a extins de-a lungul întregii frontiere dintre India și Pakistan. Armata pakistaneză a înregistrat inițial câteva succese, însă avansul acesteia a fost oprit după o înfrângere catastrofală în bătălia de la Asal Uttar, urmată de bătălia de la Chawinda. Pe 23 septembrie s-a ajuns la un armistițiu într-un moment în care suprafața cucerită de indieni era de trei ori mai mare decât cea în care avansase armata pakistaneză. Unul dintre marele orașe ale Pakistanului, Lahore, era cu armata indiană la porți, iar experții estimau că India era capabilă să ocupe să ocupe și capitala Islamabad.

Citește și: Tata Nano: Sfârșitul unui vis pentru mașini de 1500 euro

Al treilea război a avut loc în decembrie 1971 și a durat doar 13 zile. Pakistanul de Est, actualul Bangladesh, a cerut secesiunea față de Pakistanul de Vest, doleanță care a fost dus la o represiune brutală din partea guvernului de la Islamabad, represiune care a condus și la un val de circa 10 milioane de refugiați în India vecină. Pentru a descuraja o intervenție indiană în conflictul civil, aviația pakistaneză a lovit ținte de pe teritoriul indian. India, care o avea ca premier pe Indira Gandhi, a reacționat imediat. O ofensivă-fulgeră începută în Bengal a dus la capitularea a circa 90.000 de soldați pakistanezi și obținerea independenței Bangladesh-ului. Pakistanul a fost înfrânt în pofida sprijinul militar al unor state arabe precum Arabia Saudită și Libia sau celui economic și politic al Statelor Unite, care erau îngrijorate de relațiile cordiale dintre India și Uniunea Sovietică.

În 1999, a avut loc ”războiul din Kargil”, pentru controlul asupra unui oraș din Kashmir, însă ostilitățile au avut dimensiuni relativ restrânse. Pakistanul a trimis soldați pentru susținerea insurgenților musulmani din zonă, însă India a restabilit un control ferm asupra zonei, soldații pakistanezi fiind alungați.

Echilibru nuclear

Noua umilință suferită de Pakistan a survenit la numai câteva săptămâni după ce această țară se declarase putere nucleară. India deținea bomba atomică încă din 1974. Doctrina nucleară indiană prevede deținerea de capacități suficient de mari încât să descurajeze un atac nuclear din partea altor state. India este una dintre cele patru țări, alături de Statele Unite, Rusia și China, care dețin așa-numita ”triadă nucleară”, capacitatea de a lansa atacuri cu bomba atomică pe trei căi: rachete lansate de la sol, rachete lansate de pe bombardiere strategice și de pe submarine. Rachetele indiene pot atinge ținte de pe întreg teritoriu al Chinei și până în vestul Europei.

Pakistanul a demarat programaul nuclear în 1972, la un an după catastrofala înfrângere din Bengal. Abia în 1998, vecinii Indiei au anunțat oficial că dețin bomba atomică. Conform evaluărilor armatei americane, Pakistanul are un arsenal atomic comparabil cu cel al Indiei. Astfel, Pakistanul este capabil să răspundă unui atac nuclear inițiat de o țară dușmană, capacitate socotită esențială pentru un program nuclear eficient.

La capitolul forțe convenționale, India are însă un avantaj net. Armata indiană are sub arme 1.200.000 de soldați, pe locul II în lume după China, în timp ce Pakistanul are doar 650.000 de oameni. Bugetul armatei pakistaneze este de circa 10 miliarde de dolari anual, dar armata indiană are un buget mult mai consistent, de patru ori mai mare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.