Ce este virusul Nipah

Primul focar de Nipah a fost înregistrat în 1998, după ce virusul s-a răspândit în rândul crescătorilor de porci din Malaezia, notează Asociația Prance Press și poartă numele satului în care a fost descoperit.

Focarele sunt rare, dar Nipah a fost inclus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) - alături de Ebola, Zika și Covid-19 - ca fiind una dintre bolile care merită să fie cercetate cu prioritate pentru potențialul lor de a provoca o epidemie globală.

Nipah se transmite de obicei la oameni de la animale sau prin intermediul alimentelor contaminate, dar poate fi transmisă și direct între oameni.

Liliecii de fructe sunt purtătorii naturali ai virusului și au fost identificați ca fiind cauza cea mai probabilă a focarelor ulterioare.

Simptomele includ febră mare, vărsături și o infecție respiratorie, dar cazurile severe pot implica convulsii și inflamații cerebrale care duc la comă.

Nu există un vaccin pentru Nipah, acest lucru fiind alarmant.

Pacienții au o rată de mortalitate cuprinsă între 40 și 75 la sută, în funcție de răspunsul sănătății publice la virus, precizează OMS.

Ce s-a întâmplat în timpul epidemiilor precedente

Primul focar de Nipah a ucis peste 100 de persoane în Malaezia și a determinat sacrificarea a un milion de porci în încercarea de a limita virusul.

Acesta s-a răspândit și în Singapore, cu 11 cazuri și un deces în rândul lucrătorilor din abatoare care au intrat în contact cu porci importați din Malaezia.

De atunci, boala a fost înregistrată în principal în Bangladesh și India, ambele țări raportând primele focare în 2001.

Bangladesh a fost cel mai afectat în ultimii ani, peste 100 de persoane murind din cauza bolii Nipah din 2001 încoace.

Două focare din India au ucis peste 50 de persoane înainte de a fi ținute sub control.

Statul sudic Kerala a înregistrat două decese cauzate de Nipah și alte patru cazuri confirmate începând de luna trecută.

Autoritățile de acolo au închis unele școli și au instituit teste în masă.

Acesta este al patrulea val de cazuri de Nipah înregistrat în Kerala în ultimii cinci ani. Virusul a ucis 17 persoane în prima instanță în 2018.

Statul a reușit să elimine focarele anterioare în câteva săptămâni prin teste pe scară largă și prin izolarea strictă a celor care au intrat în contact cu pacienții.

Sunt virusurile de la animal la om tot mai frecvente?

După ce au apărut pentru prima dată în urmă cu mii de ani, zoonozele - boli care pot fi transmise de la animale la oameni - s-au înmulțit în ultimii 20-30 de ani.

Creșterea numărului de călătorii internaționale le-a permis să se răspândească mai rapid.

Ocupând suprafețe tot mai mari ale planetei, spun experții, oamenii contribuie, de asemenea, la perturbarea ecosistemului și cresc probabilitatea apariției unor mutații aleatorii ale virusurilor transmisibile la om.

Agricultura industrială crește riscul de răspândire a agenților patogeni între animale, în timp ce despădurirea sporește contactul dintre animalele sălbatice, animalele domestice și oameni.

Prin amestecul mai mare, speciile își vor transmite mai mult virușii, ceea ce va favoriza apariția unor noi boli potențial transmisibile la om.

Schimbările climatice vor împinge multe animale să își părăsească ecosistemele pentru terenuri mai locuibile, avertiza un studiu publicat de revista științifică Nature în 2022.

Potrivit estimărilor publicate în 2018 în revista Science, există 1,7 milioane de virusuri necunoscute la mamifere și păsări, dintre care 540.000-850.000 cu capacitatea de a infecta oamenii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.