În fața acestei amenințări neașteptate, Vladimir Putin a convocat vineri o reuniune de urgență a consiliului de securitate, unde s-a discutat despre răspunsul Rusiei la acest nou front deschis în conflictul care durează de mai bine de doi ani.

Reuniunea a fost marcată de o atmosferă tensionată, mai ales că ministrul apărării, Andrei Belousov, a prezentat un raport cu privire la desfășurarea ostilităților. Deși mulți s-ar fi așteptat ca Putin să abordeze direct capturarea de către Ucraina a unor părți din regiunea Kursk, liderul de la Kremlin a ales să se concentreze pe aspecte tehnice legate de ”operațiunea militară specială” din Ucraina. Într-un scurt fragment televizat, Putin a menționat doar că vor fi discutate „noile soluții tehnice adoptate în timpul operațiunii militare speciale”, fără a oferi detalii suplimentare despre acțiunile forțelor ruse în zona afectată.

Kremlinul și media de stat minimalizează criza

Încercând să transmită o impresie de calm și control, Kremlinul a evitat să ofere detalii despre incursiunea ucraineană, preferând să accentueze eforturile guvernului de a asigura ajutor umanitar pentru cei aproape 200.000 de oameni care și-au părăsit casele în urma acțiunilor militare. Mass-media de stat a tratat această situație ca pe un dezastru natural, cum ar fi inundațiile, ignorând realitatea că acești oameni sunt victime ale unei intervenții militare străine. Această strategie reflectă dorința Kremlinului de a nu semăna panică în rândul populației și de a nu recunoaște pe deplin magnitudinea amenințării cu care se confruntă.

„Kremlinul nu vrea să transmită mesajul că inamicul este la poartă”, a declarat Olga Oliker, director pentru Europa și Asia Centrală la International Crisis Group din Bruxelles. Ea a adăugat că liderii ruși încearcă să evite recunoașterea puterii ucrainene și a slăbiciunilor proprii, preferând să minimizeze public gravitatea situației.

Ucraina continuă ofensiva în Kursk

Între timp, forțele ucrainene își extind operațiunile în regiunea Kursk, consolidând controlul asupra a zeci de sate și orașe. Această incursiune, aflată acum în a doua săptămână, a creat o situație de urgență pentru Moscova, care a fost forțată să trimită întăriri militare în zonă. Cu toate acestea, până în prezent, eforturile Rusiei de a recâștiga controlul asupra regiunii s-au dovedit a fi insuficiente.

În fața acestei situații, președintele Putin a făcut o declarație fermă, afirmând că obiectivul principal al Ministerului Apărării este de a „forța adversarul să se retragă de pe teritoriul nostru”. El a avertizat, de asemenea, cu un „răspuns puternic” în cazul în care incursiunea nu este oprită, sugerând că Rusia ar putea recurge la măsuri mai dure pentru a restabili controlul asupra teritoriului său.

Tensiuni și preocupări în cadrul consiliului de securitate

Reuniunea consiliului de securitate a fost marcată de tensiuni, mai ales când Putin l-a întrerupt brusc pe guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Alexey Smirnov. Smirnov a încercat să descrie amploarea operațiunilor ucrainene, dar Putin l-a oprit, cerându-i să se concentreze pe acordarea de ajutor locuitorilor strămutați și să lase evaluările militare în seama armatei. Această intervenție a subliniat dorința Kremlinului de a controla narațiunea publică și de a evita discuțiile despre dificultățile militare cu care se confruntă.

În același timp, Putin pare să fie conștient de riscurile politice pe care le implică o recunoaștere publică a gravității situației. Potrivit lui Mikhail Vinogradov, directorul Fundației Politice din Sankt Petersburg, Putin evită „declarațiile emoționale pentru a nu fi nevoit să acționeze radical, în special în circumstanțe în care nu este sigur că are resursele necesare pentru a acționa dur”. Această atitudine reflectă strategia liderului rus de a lua o pauză în fața crizelor, așteptând o clarificare a situației înainte de a lua decizii importante.

Reacții și preocupări ale populației

Deși Kremlinul încearcă să minimalizeze criza, sondajele arată că îngrijorarea crește în rândul populației ruse. Un sondaj realizat între 9 și 11 august pe 1.500 de persoane din 53 de regiuni de către compania de sondaje FOM a arătat că 45% dintre respondenți consideră că familia și prietenii lor sunt într-o stare de neliniște. Această cifră reprezintă o creștere de 12 puncte procentuale față de luna iulie și este cel mai ridicat nivel de neliniște înregistrat în aproape un an.

În plus, proporția rușilor care s-au declarat nemulțumiți de conducerea țării a crescut cu 7 puncte procentuale în ultimele două săptămâni, ajungând la 25%. Mai mult de jumătate dintre respondenții FOM consideră incursiunea de la Kursk drept principalul eveniment de actualitate, semn că această criză a captat atenția publicului.

În ciuda acestor semnale de îngrijorare, apatia rămâne răspunsul public dominant. Potrivit lui Mikhail Vinogradov, anxietatea legată de incursiunea ucraineană domină starea de spirit a populației, dar nu există o dorință clară de răzbunare sau de mobilizare. „Anxietatea domină, nu dorința de răzbunare”, a spus el, subliniind că, deși oamenii sunt neliniștiți, nu există un impuls puternic pentru acțiuni radicale.

Planuri de mobilizare și posibile evoluții

Potrivit lui Serghei Markov, un consultant politic apropiat Kremlinului, Putin dorește să mențină nivelul de stres la un nivel minim în rândul rușilor, care sunt deja nemulțumiți de eșecul de a atinge obiectivele președintelui în Ucraina. Cu toate acestea, Markov a sugerat că autoritățile au un „plan B” și că, dacă societatea va cere acțiuni decisive pentru a obține victoria, Kremlinul ar putea recurge la mobilizare. Aceasta ar putea include convocarea rezerviștilor și intensificarea eforturilor militare pentru a răspunde provocării ucrainene.

Cu toate acestea, Denis Volkov, director al institutului independent de sondaje Levada Center din Moscova, a avertizat că reacția publică va rămâne probabil moderată, deoarece nu există o mare dorință în rândul populației de a merge să lupte. Proporția în favoarea negocierilor de pace a crescut la 58% la sfârșitul lunii iulie, cea mai mare din februarie 2022, ceea ce sugerează că rușii sunt mai degrabă dispuși să caute soluții diplomatice decât să se angajeze într-un conflict extins.

Militari ucraineni / Foto: Volodimir Zelenski / Telegram

Declarațiile Ministerului Apărării și reacția internațională

Ministerul Apărării de la Moscova a declarat vineri că trupele sale continuă încercările de a respinge forțele ucrainene într-o declarație în care susține că a distrus sute de vehicule blindate de luptă, inclusiv zeci de tancuri, de la începutul incursiunii din 6 august. Deși afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent, acestea au arătat imaginea unei intervenții majore pe care instituțiile de securitate și apărare ale Rusiei nu au reușit să o anticipeze și să o prevină.

În paralel, Ucraina afirmă că a luat prizonieri mulți soldați ruși în cadrul operațiunii, inclusiv 102 miercuri, cel mai mare grup de soldați ai Moscovei care s-a predat de la începutul războiului. După luni întregi de lupte în estul Ucrainei, asaltul din Kursk a ridicat moralul forțelor Kievului, chiar dacă Rusia continuă să câștige teren în regiunea Donețk.

Reacția internațională la aceste evoluții a fost una de precauție. Pentagonul a declarat că SUA „încă încearcă să afle mai multe” despre obiectivele Ucrainei, după ce secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit miercuri la telefon cu omologul său ucrainean, Rustem Umerov. Statele Unite și aliații săi europeni, care au sprijinit Ucraina pe parcursul conflictului, monitorizează îndeaproape situația, temându-se că escaladarea conflictului ar putea duce la un răspuns dur din partea Rusiei – posibil chiar unul nuclear.

Perspective și riscuri pentru Kremlin

Pentru Kremlin, riscul este că, pe măsură ce incursiunea ucraineană continuă și trupele ucrainene rămân mai mult timp pe teritoriul Rusiei, imaginea lui Putin ca lider capabil să garanteze securitatea națiunii ar putea fi serios afectată. În acest context, Putin pare să evite măsurile drastice pentru a nu provoca o escaladare a conflictului care ar putea depăși capacitățile actuale ale Rusiei. Această strategie de prudență ar putea reflecta o recunoaștere tacită a limitărilor cu care se confruntă Moscova în acest moment al conflictului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit incursiunea în Kursk „o problemă de securitate pentru Ucraina, pentru a elibera zonele din apropierea frontierei de trupele ruse”. El a promis să întreprindă „următorii pași-cheie importanți” pentru a menține inițiativa, fără a oferi detalii. Zelenskiy a subliniat că această operațiune este crucială pentru securitatea Ucrainei și a promis să continue eforturile până când amenințarea rusă va fi eliminată.

În timp ce luptele continuă, Kremlinul se află într-o poziție dificilă, încercând să gestioneze atât realitatea militară de pe teren, cât și percepția publică internă. Deciziile pe care le va lua în următoarele zile și săptămâni vor fi cruciale nu doar pentru deznodământul acestei incursiuni, ci și pentru viitorul conflictului ruso-ucrainean în ansamblu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.