În linii mari, scepticii se împart în trei categorii. Prima este formată din cei care neagă cu totul încălzirea globală, invocând fie teorii ale conspirații, fie date științifice care ar infirma schimbările climatice. A doua categorie este formată din cei care susțin că există o încălzire a climei, însă aceasta nu este generată de către activitatea umană. În fine, cei mai radicali susțin că încălzirea globală este benefică pentru omenire.

Teoria general acceptată este contestată cu mai multe argumente. Scepticii invică faptul că omenirea sau măcar părți ale ei a trecut prin perioadă de încălzire, care este ciclică. Astfel, este demonstrat științific faptul că Europa a avut parte de o climă mai blândă în perioada 250 î.H.-400 d.H. O alta a survenit în intervalul 950-1250, în emisfera nordică. Atunci vikingii au descoperit Groenlanda (Țara Verde) pe care au numit-o astfel pentru că atunci clima era mult mai blândă, iar vegetația mai abundentă.

Date falsificate sau interpretate greșit

Mai mult, există alternanțe și la intervale mai mici, chiar dacă mai puțin spectaculoase. Astfel, între 1998 și 2013 tendința de încălzire a climei părea că s-a oprit. Scepticii invocă date similare culese în anii 70, când a existat chiar o temere accentuată privind răcirea climei, proliferată de oameni de știință mai slabi de înger cu ajutorul presei. Chiar academia americană de știință a susținut că temperatura aerului în emisfera nordică este în scădere din 1940, iar panica a fost întreținută de articole în reviste prestigioase precum Time sau Newsweek.

Citește și: Încălzirea globală, subiect la Curtea Supremă a SUA

Scepticismul a fost alimentat de ”Climategate”, un scandal apărut în noiembrie 2009 ca urmare a publicării unor mailuri dintre unii oameni de știință în care admiteau că au falsificat datele legate de temperaturi. Un hacker a spart un server al University of East Anglia și a publicat apoi cele câteva mii de mailuri la care a avut acces. Cei patru savanți implicați au negat acuzațiile susținând că afirmațiile lor au fost scoase din context.

Savanții eretici

”Negaționiștii” au și ei autorități științifice pe care se pot baza chiar dacă și respectivii savanți sunt supuși presiunilor să-și revizuiască poziția. Suedezului Lennart Bengtsson i s-a respins publicarea unui articol în care contesta informațiile legate de concentrațiile din atmosferă ale gazelor cu efect de seră. Când a protestat public, a fost supus unui val de atacuri. ”Nu m-aș fi așteptat niciodată la așa ceva într-o comunitate pașnică, precum cea a meteorologilor”, a spus Bengtsson în urma incidentului.

Climatologul John Christy a fost chemat de 20 de ori în Congresul american să-și prezintă opiniile privind schimbările climatice. ”Am descoperit că modelele climatice și datele privind temperatura au supraestimat schimbările din atmosferă care nu sunt, de fapt, alarmante. Dacă Congresul ar socoti necesar să reducă emisiile de dioxid de carbon, singura modalitate eficientă, într-o măsură foarte mică, dar detectabilă, este implementarea unui vast program de producere de energie atomică.

Judith Curry (SUA) a subliniat incertitudinile legate de rezultatele climatologiei, însă a provocat o reacție atât de furioasă din partea ecologiștilor, încât s-a pensionat mai devreme de la Georgia Institute of Technology, ea acuzând politizarea unei probleme științifice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.