Încă o cheltuială: Avocat obligatoriu pentru actele firmelor. Proiectul care a pus mediul de afaceri pe jar

semnare contract
Fundația Romanian Business Leaders solicită Senatului să respingă, în forma actuală, proiectul de lege B563/2026, care ar introduce obligativitatea implicării unui avocat pentru actele firmelor și contractele comerciale.

"În plină simplificare europeană și în pragul investirii unui nou Guvern, în Parlament a fost depus un proiect cu efect în special asupra IMM-urilor: avocat obligatoriu pentru actele firmelor și contractele comerciale. Romanian Business Leaders cere Senatului să respingă proiectul B563/2026 în forma actuală. Costul suplimentar estimat pentru firme depășește 100 de milioane de euro pe an.

În timp ce Comisia Europeană și-a asumat reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri, în Parlamentul României se află un proiect care merge în sens invers. Propunerea legislativă B563/2026, depusă la Senat pe 14 octombrie, ar obliga firmele să treacă pe la avocat pentru actele de înființare și modificare a societății și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiționale", transmite Fundația Romanian Business Leaders.

Cât ne-ar costa?

RBL estimează că, numai pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale, costul suplimentar ar depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă regula ar fi interpretată extensiv, inclusiv pentru contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an. RBL a estimat costul pornind de la datele ONRC și ale Ministerului Muncii și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract. Estimarea este prudentă, întrucât nu include costul recuperării creanțelor, al înscrierilor de garanții, al arbitrajului, întârzierile în tranzacții și pierderile pentru serviciile digitale.

În plus, în plin proces de dezbatere a platformei de digitalizare a României 2030, proiectul pune în pericol platformele LegalTech și instrumentele AI prin incertitudinea pe care o creează: nimeni nu va ști dinainte unde se termină „informarea” și unde începe „consultanța”. Granița ar urma să fie stabilită, caz cu caz, de instanță, la cererea UNBR, se arată în comunicatul RBL. Inițiatorii nu au prezentat nicio estimare a impactului asupra firmelor.

Ce solicită Romanian Business Leaders

1.      Fără procedură de urgență. Inițiatorii au cerut adoptarea în procedură de urgență. RBL cere Biroului Permanent al Senatului să nu o aprobe: un proiect care schimbă regulile pentru peste un milion de firme are nevoie de dezbatere și de analiză de impact, nu de grabă.

2.      Testul de proporționalitate. Directiva (UE) 2018/958 și Legea 245/2020 obligă statul să facă acest test înainte de orice restricție nouă de acces la o activitate rezervată unei profesii. Expunerea de motive nu conține un astfel de test și nu estimează costul pentru firme. Recunoaște doar posibile implicații bugetare pentru asistența juridică din oficiu.

3.      Consultarea mediului de afaceri. Firmele care ar suporta costurile nu au fost consultate. Paradoxal, același proiect introduce obligația autorităților de a consulta Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) la orice act normativ care privește avocații.

Actualitate Vezi toate articolele
x close