Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, marţi, că nu s-a discutat încă nici în coaliţia de guvernare, nici în Guvern despre plafonarea preţului sau reducerea accizei la carburant.

"Nu trebuie să preluăm niciun model. Chestia asta nu merge, că noii preluăm un model din Ungaria, din Polonia, din Marea Britanie sau din Statele Unite. Trebuie să vezi cum funcţionează economia ta şi orice plafonare înseamnă că tu, statul, trebuie să plăteşti diferenţa la pompă la cel care comercializează. Ai de unde să plăteşti sau nu, e o altă întrebare", a spus Kelemen Hunor, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă în coaliţie s-a discutat despre plafonarea preţului la carburant sau reducerea accizei.

El a adăugat că accizele la carburant ar putea fi reduse pe o perioadă determinată, dar pentru acest lucru trebuie ca statul să discute şi cu producătorii.

"Dacă tu reduci accizele şi ei nu reduc preţul la pompă, atunci nu ai făcut nimic.(...) Pe intervenţia statală pe termen lung nu poţi să reduci, pentru că cei care vin şi aduc benzină, motorină la pompă cumpără de pe piaţă, nu cumpără de la stat. Trebuie să fim foarte conştienţi că lucrurile sunt interconectate şi interdependente. Noi nu putem să plafonăm preţul decât dacă avem bani de unde să plătim diferenţa. Eu cred că dacă va exista o înţelegere pe piaţa petrolului la nivel global, va exista o scădere, dar nu vom reveni la ceea ce am avut acum 4-5 ani. (...) Există cele două variante - reducerea accizei şi plafonare a preţului - dar trebuie discutat. Noi nu am discutat acest lucru nici în Guvern, nici în coaliţie în acest moment", a afirmat vicepremierul.

Kelemen Hunor a mai spus că acest subiect va fi pe masa coaliţiei săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare.

"Vorbim de o criză globală, nu vorbim de o criză românească sau balcanică. Dacă nu suntem în stare să explicăm oamenilor că este o criză globală, în care statul român are un segment extrem de mic şi o contribuţie şi mai mică, dar şi o capacitate de intervenţie foarte mică, înseamnă că nu suntem oameni responsabili. Asta este în acest moment situaţia", a conchis Kelemen Hunor.

Citeşte şi: Proteste la benzinării. Mircea Coşea: Procent important de speculă şi câştig imoral al statului

Românii au început să protesteze, la benzinării, împotriva creşterii preţurilor la carburanţi. Profesorul de economie Mircea Coşea a vorbit, pentru cititorii DC Business, despre şansele ca aceste proteste să aibă vreun efect dar şi despre soluţiile ca preţul la pompă să scadă.

"Eu nu cred că va avea vreun efect. Oricum este o noutate, pentru că ar fi printre primele dăţi când românii ies în stradă pentru revendicări economice, pentru că până acum au ieşit pentru alte lucruri: justiţie, măşti şi aşa mai departe.

Pare să fie o mişcare mai spontană, nu organizată de către cineva, pentru că într-adevăr preţul carburantului a ajuns să fie destul de important pentru bugetul fiecărui român şi mai ales pentru unele sectoare cum ar fi transportul internaţional, agricultura şi celelalte. Dar nu cred că va avea vreun efect, pentru că nu cred că este foarte sensibilă actuala conducere la aşa ceva.

Responsabil de găsirea unei soluţii nu poate fi decât Guvernul. În alte ţări, lucrurile acestea deja s-au întâmplat, s-au luat măsuri fie prin plafonare, prin reducerea taxelor. Să nu uităm că aproape 60% din costul unui litru de carburant înseamnă venituri la bugetul statului. Deci ca să avem acum o rezolvare nu se poate face decât un singur lucru, şi anume o reducere a acestei părţi pe care statul o ia şi o pune la buget într-o manieră imorală, pentru că, până la urmă, ia bani nu prin dezvoltare, nu prin efectele creşterii economice, ci din buzunarele cetăţenilor. Este o autofinanţare, de la popor către buget şi de la buget către popor. E un fel de canibalizare a economiei, pentru că statul îşi mănâncă propria economie în felul acesta. Dar deocamdată, neavând alte surse pentru că economia nu merge, e criză, statul continuă cu astfel de măsuri", a explicat profesorul Mircea Coşea.

"În cazul României sunt convins că există un procent important de speculă în preţul carburantului"

"S-ar putea să existe în viitorul apropiat o reducere, dar nu foarte mare, din cauză că asistăm şi la o creştere a petrolului pe pieţele internaţionale. Altceva se poate face însă, destul de uşor şi de bine. Şi anume trecerea într-o activitate adevărată a două instituţii importante ale statului în această situaţie: Consiliul Concurenţei şi Protecţia Consumatorului.  E evident că sub această umbrelă a inflaţiei şi a creşterii preţului petrolului brut, anumite companii, anumite rafinării şi distribuitori urcă preţurile într-o manieră nejustificată şi printr-un anumit tip de înţelegeri între ei. Există de lucru pentru Consiliul Concurenţei, ar trebui să vadă ce se întâmplă în economie, pentru că eu am convingerea că o parte din această creştere a preţurilor este speculă. Speculă pentru că există această atmosferă emoţională pe care economia comportamentală o descrie foarte bine şi anume că atunci când societatea este sub imperiul unei emoţii cum ar fi această creştere extraordinar de rapidă a inflaţiei, anumiţi actori economici îşi permit să ridice costurile şi preţurile într-o manieră bruscă şi nejustificată, având ca explicaţie faptul că inflaţia a dus la aşa ceva. Nu întotdeauna e adevărat, în cazul României sunt convins că există un procent important de speculă în preţul carburantului", a subliniat profesorul Coşea. 

Apel cu privire la declaraţiile publice

"Sunt analişti economici de prestigiu care apar pe toate site-urile şi posturi de televiziune şi care ar trebui să nu mai facă declaraţii care influenţează piaţa. Deja au început să apară declaraţii conform cărora este inevitabil ca preţul carburantului să ajungă la zece lei. Lucru acesta este, din nou, un fel de provocare, de invitaţie către distribuitori să ridice preţul pentru că, iată, e normal, însăşi anumite personaje importante spun că lucrul acesta va fi posibil. Un fenomen similar am petrecut de Paşte, când responsabilii sectorului privat al creşterii animalelor au spus foarte clar că nu se va putea vinde un kilogram de mie sub 50 de lei. A doua zi, preţul era 50 de lei deşi s-a dovedit până la urmă că cererea şi oferta l-au coborât la aproape 28-30 de lei", a atras atenţia Mircea Coşea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.