Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 2,275 miliarde de lei. Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 780 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 6,48 de miliarde de lei, este cu 690 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în mai, de 5,79 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. 

Ministerul Finanțelor: arieratele bugetului general consolidat au crescut

Datoriile de peste 90 de zile au urcat cu 16,3%, la 79,7 milioane lei, cele peste 120 de zile au crescut cu 6,3%, la 177,6 milioane lei, în timp ce arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 12%, până la 53,8 milioane de lei.

La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 16,18 milioane de lei în martie 2023, la 17,65 milioane de lei în aprilie 2023 (+9,08%). Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 13,9%, la 3,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile au crescut cu 28,5%, la 5,4 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au urcat cu 9,6%, la 9,1 milioane de lei. ... Citește mai departe AICI

Avertismentul BNR: Bugetul este extrem de încordat

"Toţi bugetarii şi nu numai bugetarii, toţi cetăţenii acestei ţări ar trebui să ştie că bugetul este extrem de încordat şi a da mai mulţi bani cuiva înseamnă a tăia de la altcineva. Cauza pentru care bugetul este atât de încordat este faptul că veniturile bugetare în România sunt cele mai mici din Europa, 27% din produsul intern brut, faţă de 35-36% din produsul intern brut în ţări precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deci, noi avem cu o treime mai puţini bani la buget decât Cehia, Polonia şi Ungaria. Nu ne comparăm nici cu ţările din vest, care au 42% din PIB. Deci, noi avem 27% din PIB, o plăcintă extrem de mică pentru care se bat extrem de mulţi oameni. Până nu înţelegem că trebuie să plătim taxele la stat toţi, pentru că atunci când s-a introdus cota unică, aşa s-a spus, facem o cotă unică mică, dar să plătească toţi. Ei bine, a doua zi după ce s-a introdus cota unică, au început telefoanele: nu ne daţi nouă, sectorului x o scutire, nouă sectorului y o taxă mai mică ş.a.m.d. Deci, atâta timp cât o mare parte sau multe părţi ale forţei de muncă refuză să plătească taxe sau au scutiri în sensul de a nu plăti taxe, asta este situaţia. A da bani profesorilor sau oricui înseamnă a lua bani de la altcineva. E atât de simplu. Răspunsul sau soluţia este din nou să se revină la adevărata cotă, unică, toată lumea să-şi plătească taxele", a susţinut Valentin Lazea. ... Citește mai departe AICI 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.