Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2022 un profit net de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate transmise joi Bursei de Valori Bucureşti.

"Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăţi în ceea priveşte aprovizionarea cu produse energetice, preţuri internaţionale record şi volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piaţă şi performanţa operaţională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producţie record de electricitate. Veniturile OMV Petrom sunt o bază solidă pentru contribuţia la economia României şi la sectorul energetic românesc. Profitul net a fost de 10 miliarde de lei, în timp ce contribuţia la bugetul de stat, prin taxe şi dividende, a atins un nivel record de 20 miliarde de lei. Creşterea taxelor a fost determinată, în principal, de impozitele şi contribuţiile specifice industriei, totalizând peste 7 miliarde de lei. Vom continua să urmărim obiectivele Strategiei 2030, care are în vedere susţinerea tranziţiei energetice din România, oferind pieţei soluţii de energie noi şi curate", a declarat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom.

La nivelul grupului, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 12,2 miliarde lei, cu contribuţii în creştere de la toate segmentele de activitate, "reflectând contextul de piaţă fără precedent al preţurilor crescute şi volatile ale mărfurilor", iar investiţiile au crescut cu 26%, la aproape 3,6 miliarde lei, se menţionează în comunicatul OMV Petrom.

În sectorul de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 5,4 miliarde lei (1,8 miliarde în 2021), determinat, în principal, de preţurile mai mari ale ţiţeiului şi gazelor naturale şi de cursul valutar favorabil (dolar mai puternic faţă de leu), parţial contrabalansate de impozitarea mai mare în explorare şi producţie şi de volumele mai mici de vânzări.

Producţia a scăzut cu 7,9%, la 43,5 milioane barili echivalent petrol, din cauza vânzărilor de active de producţie din Kazahstan, a transferului de zăcăminte marginale către Dacian Petroleum şi a declinului natural din zăcămintele principale, parţial contrabalansate de contribuţia din lucrările de reparaţii capitale şi sonde noi.

Costul de producţie a crescut uşor, la 13 dolari/bep, în principal din cauza scăderii producţiei disponibile pentru vânzare şi a cheltuielilor crescute, parţial contrabalansate de cursul de schimb favorabil şi de impactul pozitiv din T2/22 al unui element de natură nerecurentă în legătură cu un control fiscal.

Pe partea de Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale s-a ridicat la 4 miliarde lei (2 miliarde lei în 2021), ca urmare a marjei de rafinare îmbunătăţite şi a creşterii cererii de carburanţi. Rata de utilizare a rafinăriei de 95%, comparativ cu 97% in 2021, a reflectat oprirea planificată din aprilie 2022.

Volumele vânzărilor cu amănuntul la nivel de Grup au fost mai mari cu 3%, fiind susţinute în principal de creşterea robustă a cererii pe tot parcursul anului, cu excepţia trimestrului al treilea.

În sectorul de gaze Gaze şi Energie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 2,9 miliarde lei (0,8 miliarde lei în 2021), reflectând performanţa excelentă atât a segmentului de gaze naturale, cât şi a celui de energie electrică, rezultat afectat, însă, de cadrul fiscal şi de reglementare, subliniază reprezentanţii companiei.

Volumele de vânzări de gaze naturale au totalizat 46,1 TWh, fiind cu 6% mai mici, ca urmare a unui context de piaţă volatil, dar producţie netă de energie electrică a înregistrat nivelul record de 5 TWh (4,8 TWh în 2021), reprezentând 9% din mixul de producţie al României. 

Scandalul plăţii taxei de solidaritate

Cu privire la contribuţia de solidaritate decisă la nivelul UE, şi transpusă în legislaţia din România prin OU din 29 decembrie 2022, grupul austriac consideră că "OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului".

Imediat după acest anunţ, Ministerul Finanţelor a transmis, printr-un comunicat, că transpunerea regulamentului în legislaţia naţională vizează întregul sector energetic şi, în speţă, toate companiile care activează în domeniu.

Ministerul Finanţelor reaminteşte că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice.

Potrivit autorităţilor române, în urma acestei măsuri ar urma să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Contribuţia de solidaritate este de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.

La rândul său, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, luni, la Sinaia, referindu-se la taxa de solidaritate pentru companiile mari, că într-un mediu concurenţial este corect ca legislaţia să fie uniformă pentru toată lumea.

"Ceea ce plăteşte capitalul românesc, respectiv 1%, este o regulă corectă pentru toată lumea. Într-un mediu concurenţial, corect este ca legislaţia să fie uniformă pentru toată lumea. Dacă toate companiile cu capital românesc plătesc minimum 1% din cifra de afaceri, atunci mergem cu 1% pentru toată lumea", a spus Ciolacu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.