Iar dovada că aceste mari companii, precum OMV Petrom sau Esrte Bank o duc bine și nu resimt, cel puțin pentru moment, zbuciumul izbucnit de atitudinea Austriei față de România, o constituie evoluția lor la BVB. Care arată perfect normal, fără prăbușiri spectaculoase, care ar putea fi interpretate ca un semnal de alarmă, ca o deteriorare a poziției lor pe piața românească. 

OMV Petrom, spre exemplu. Pe o piață în scădere pe toți indicii bursier, unde indicele BET, care arată evoluție celor mai lichide 20 de companii, afișa o depreciere de 1,11% după primele 40 de minute de la debutul tranzacțiilor, acțiunile OMV Petrom au marcat o scădere semnificativă, de -3,34%. Un recul care poate își poate găsi explicația atât în trendul general nu doar al BVB, dar al majorității burselor europene, extrem de prudente înainte de marele anunț al Rezervei Federale de politică monetară, dar și ca reacție la decizia Fondului Proprietatea de a vinde toate acțiunile deținute la compania austriacă sau, de ce nu, reacție la scandalul Schengen. Cert este însă un lucru: în jurul prânzului, titlurile OMV Petrom reușiseră să recupereze o parte din pierderile de la primele ore și să reducă din scădere. Altfel spus, o evoluție normală într-un context tensionat, nu atât pe plan intern, cât extern.

Iar pentru ca tabloul să fie complet, merită amintit că în octombrie cea mai frumoasă evoluție la BVB a avut-o OMV Petrom, care adăugat 1,93 miliarde  lei la capitalizare. Acţiunile SNP s-au apreciat cu 8,13%, compania ajungând la o valoare de 25,6 miliarde lei şi cântărind un sfert din capitalizarea indicelui BET.

OMV Petrom a anunţat, la începutul lunii trecute, finalizarea majorării capitalului social, noul nivel, de 6,23 miliarde lei, fiind înregistrat la Registrul Comerţului. În urma operaţiunii, compania şi-a majorat capitalul cu 566 milioane lei, prin aport în natură şi în numerar. OMV Petrom a emis un număr de 5,66 miliarde acţiuni noi, ordinare, nominative, în formă dematerializată, fiecare având o valoare nominală de 0,1 RON.

Din suma totală, 120,6 milioane lei reprezintă aportul în natură al statului român, prin Ministerul Energiei. Mai multe terenuri ale Ministerului Energiei, care deţine 20% din acţiunile SNP, au fost incluse ca valoare în capitalul social după obţinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate. Alte 4,46 miliarde acţiuni noi (inclusiv acţiuni noi suport reprezentate de noi certificate globale de depozit), cu o valoare totală de 446 milioane lei, au fost subscrise în numerar, în cadrul exercitării dreptului de preferinţă de către acţionarii OMV Petrom cu excepţia statului român.

De la minus la plus

În ceea ce privește Erste Group Bank AG, ea se situa, se poate spune, la polul opus, intrând în categoria celor mai mari creșteri înregistrate în această dimineață la BVB, cu plus 1,38%, asta în condițiile în care, marți acțiunile băncii au închis pe scădere, cu un minus 2,79%. Este adevărat că băncile dispun de suficiente instrumente pentru a evita evoluții nedorite cu impact asupra clienților, mai mici sau mai mari. Spre exemplu, ele pot proceda la o răscumpărare de acțiuni, operațiune menită să reducă o eventuală depreciere majoră, lăsând impresia că totul este în regulă. Cum este la fel de adevărat că, imediat după votul negativ al Austriei, Erste Bank, care deține BCR, s-a grăbit să iasă la rămpă pentru a-i anunța pe români nu există cetățeni de mâna a doua și că toți locuitorii Uniunii Europene trebuie să beneficieze în mod egal de aceleași libertăți. 

Se pare că nici avertismentul transmis de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit căruia Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), dar şi alte companii din subordinea Ministerului Transporturilor şi-au anunţat intenţia de a-şi muta conturile de la băncile austriece la CEC, pentru că au găsit condiţii mai bune, nu a avut efect asupra acțiunilor Erste.  

Și tot pentru completarea tabloului, trebuie precizat că Grupul BCR a înregistrat un profit net de 1,539 miliarde de lei (312 milioane de euro) în primele nouă luni din acest an, în urcare cu 34,8% faţă de perioada similară din 2021, datorită unei performanţe operaţionale îmbunătăţite, susţinută de continuarea creşterii puternice a creditării. Rezultatul operaţional s-a îmbunătăţit cu 24,7% până la 1,966 miliarde de lei (398,5 milioane de euro) în primele nouă luni 2022, iar venitul net din dobânzi a urcat cu 16,9% până la 2,102 miliarde de lei (426 milioane de euro), determinat de un volum mai mare de business împreună cu dobânzi mai mari pe piaţa monetară.

De asemenea, venitul net din comisioane a crescut cu 11,8% până la 693,3 milioane de lei (140,5 milioane de euro) în perioada analizată, determinat de un venit din comisioane mai mare pe toate categoriile de comisioane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.