Pentru prima dată în istorie, randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea la 10 ani sunt similare cu cele ale Greciei, marcând un moment fără precedent pe piețele financiare din zona euro. Această convergență pune în lumină vulnerabilitățile economiei franceze și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul stabilității fiscale a celei de-a doua mari economii a regiunii.

Randamentele urcă la niveluri istorice

Joi, randamentele obligațiunilor franceze pe zece ani au atins pragul de 3,03%, apropiindu-se de cele ale Greciei, care și-a redobândit recent statutul de țară cu rating de tip investment-grade. Aceasta reprezintă o schimbare majoră față de perioada de criză a datoriilor suverane din 2012, când randamentele obligațiunilor elene erau cu 30 de puncte procentuale peste cele franceze.

Situația este cu atât mai alarmantă pentru Paris, având în vedere că obligațiunile franceze erau considerate până de curând printre cele mai sigure din zona euro, cu un rating "AA minus" acordat de S&P Global Ratings. Însă temerile investitorilor privind capacitatea guvernului francez de a gestiona cheltuielile și deficitul bugetar par să fi erodat această percepție.

Probleme politice și economice

Una dintre cauzele principale ale creșterii costurilor de împrumut ale Franței este incertitudinea politică. Premierul Michel Barnier se confruntă cu dificultăți în a trece bugetul pe anul viitor, iar stabilitatea sa la guvernare este pusă sub semnul întrebării. Dacă bugetul nu trece, Franța se va confrunta cu un blackout, după model american: funcționarii publici nu vor fi plătiți, serviciile statului nu vor funcționa. O eventuală criză politică ar putea deraia eforturile de reducere a deficitului bugetar și de implementare a reformelor fiscale, ceea ce amplifică riscurile economice.

În schimb, țări precum Grecia sau Portugalia, considerate odată cele mai fragile economii din zona euro, au reușit să implementeze reforme structurale semnificative în urma crizei datoriilor. Aceste reforme au condus la scăderea randamentelor și la îmbunătățirea percepției investitorilor asupra stabilității lor economice.

O piață a obligațiunilor cu mize diferite

Totuși, deși comparația dintre Franța și Grecia este tentantă, analiștii subliniază diferențele majore dintre cele două piețe. În timp ce piața obligațiunilor guvernamentale grecești este evaluată la aproximativ 80 de miliarde de euro, cea a Franței depășește 1.800 de miliarde de euro. Această diferență de scară face ca investitorii să trateze Franța ca pe un actor major, dar și să fie mai exigenți în privința politicilor economice ale țării.

Chiar și așa, faptul că randamentele Franței sunt comparabile sau chiar mai mari decât cele ale unor țări precum Portugalia, Italia sau Spania este un semnal de alarmă pentru administrația președintelui Emmanuel Macron. Într-un context economic complicat, Macron a luat decizia de a cere alegeri anticipate, o mișcare care poate complica și mai mult situația politică și economică a țării.

Lecții din criza PIGS

Țările din grupul PIGS (Portugalia, Italia, Grecia și Spania) au fost forțate să adopte măsuri dure de reformă în urma crizei datoriilor suverane. Aceste reforme, deși dificile, s-au dovedit eficiente în stabilizarea economiilor lor și în reducerea costurilor de împrumut. Franța, însă, nu a implementat reforme similare, iar acum plătește prețul pentru lipsa acestor ajustări structurale.

„Așa-numitele țări 'PIGS' au fost forțate să se reformeze structural după criza datoriilor, iar asta a dat roade. Franța nu a făcut astfel de reforme și în prezent plătește nota de plată pentru asta”, explică Sonia Renoult, analist la ABN Amro Bank NV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.