Începând din 2023, valoarea clădirilor nerezidențiale va fi stabilită în baza unor studii de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici. Se va ține cont de valorile din studiile de piață aferente anului anterior.

Într-un articol pe această temă, publicația Avocatnet semnalează problemele legate de evaluarea clădirilor nerezidențiale.

1. Studiile de piață pot omite anumite localități

Potrivit noului sistem de impozitare locală, există posibilitatea ca respectivele studii de piață să nu se atingă de anumite localități. Pentru astfel de situații, OG 16/2022 prevede că impozitul pentru clădirile nerezidențiale „se calculează prin aplicarea cotei de minimum 0,5% asupra ultimei valori înregistrate în baza de date a organului fiscal, la data de 31 decembrie 2022”.

În acest context, experții în fiscalitate de la NOA Tax&Training recomandă firmelor să întocmească anul acesta un ultim raport de evaluare pe care să-l depună la autoritățile fiscale, astfel încât, dacă e nevoie, acestea să aibă cea mai recentă valoare estimată. Dacă vor să-și facă o idee despre ce șanse sunt ca localitatea în care activează să fie prinsă în studiile de piață, firmele pot consulta expertizele oficiale din perioada 2008 - 2022.

2. Unele clădiri ar putea fi impozitate mai mulți ani la valoarea din 2022

Altă scăpare a noului sistem de impozitare locală este legat tot de acele clădiri nerezidențiale omise de studiile de piață. În aceste împrejurări, anumite clădiri nerezidențiale ar putea fi impozitate, de exemplu, în 2030 tot prin raportare la valoarea care exista în evidențe în 2022. Asta ar putea fi problematic pentru stat, în condițiile în care s-ar încasa un impozit mai mic față de cel care s-ar încasa dacă ar exista date la zi, în 2030, despre valoarea clădirilor respective.

Conform OG 16/2022, în cazul impozitelor locale nu se vor face indexări în funcție de inflație tocmai în ideea că valorile impozabile vor fi actualizate (teoretic) anual prin studiile de piață:

3. Reîncadrarea clădirilor cu destinație mixtă, controversată în cazul sediilor fără activitate

Nu vor mai exista clădiri considerate cu destinație mixtă și nici reguli speciale pentru impozitarea lor, reiese din OG 16/2022, ci acestea vor fi încadrate fie la clădiri rezidențiale, fie la clădiri nerezidențiale, în funcție de destinația majoritară (cea care are un procent de peste 50% din total). Din acest motiv, redacția noastră atrăgea atenția recent că reîncadrările ar putea fi controversate atunci când vine vorba de sedii la care nu se desfășoară niciun fel de activitate economică.

4. Este neclar dacă valorile clădirilor vor putea fi contestate în vreun fel

Conform noului sistem de impozitare a clădirilor nerezidențiale, autoritățile locale vor trimite firmelor comunicări cu valoarea construcțiilor și impozitul aferent. Dacă destinatarii nu răspund la comunicări, autoritățile vor considera că valorile și impozitele sunt acceptate tacit.

Totuși, este neclar dacă și în ce măsură vor putea firmele să conteste acele evaluări. Pentru că nu scrie nimic despre cum poate fi influențată impozitarea stabilită pe valorile din studiile de piață de opoziția contribuabilului. „OG 16/2022 nu menționează care este regimul juridic al comunicării organelor fiscale locale (dacă este act administrativ-fiscal care poate fi contestat) sau al răspunsului contribuabilului (dacă reprezintă o contestație sau o contrapropunere într-un proces de negociere/mediere).

5. O complicație de care chiar că nu era nevoie

Parlamentul a venit cu o lege cu ajustări la regulile actuale ale impozitelor locale, care a apărut în Monitorul Oficial pe 22 iulie 2022, după ce pe 15 iulie 2022 Guvernul a venit cu ordonanța care schimbă radical sistemul de impozitare locală. 

Practic, există riscul ca legea să strice mecanismul gândit de Executiv. Problema este că noul sistem dat de Guvern a eliminat cerința raportului periodic de evaluare și posibilitatea de a aplica o cotă majorată a impozitului pe clădiri în lipsa reevaluării periodice, iar legea se referă fix la aplicarea de cote majorate pentru cazurile în care lipsesc rapoartele depuse de contribuabili.

Ambele acte se bat cap în cap și ar trebui aplicate de la 1 ianuarie 2023. Însă este greu de zis care act are prioritate, astfel că am solicitat poziția oficială a Ministerului Finanțelor, subliniază Avocatnet.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.