În primul rând, trebuie menționat faptul că se păstrează alinatul 1 din art. 100 care stipulează că venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuții sociale obligatorii.

Noutățile modificărilor aduse Codului fiscal vizează pensiile din Pilonul II și Pilonul III cât și cele ocupaționale.

Noile modificări prevăd că în cazul sumelor primite ca plăți eșalonate în rate sau plată unică de către participanții la fondurile Pilonului II, Pilonului III sau la fondurile de pensii ocupaționale, venitul impozabil va fi ”constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) (cel amintit mai sus – n. red.) pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii” sau ”la care, fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1)”, în cazul plăților unice.

În plus, pentru că e posibil ca banii din contul de la Pilonul II să meargă, în cazul decesului titularului, la moștenitorii săi, pentru sumele ce vor fi primite ca plată unică sau ca plăți eșalonate de moștenitorii legali din acest pilon de pensii, venitul impozabil se va calcula la fel, respectiv vor fi considerate impozabile doar câștigurile, nu și contribuțiile nete.

În expunerea de motive a propunerii de modificare se explica de către inițiatori că sistemul de pensii de stat nu va mai fi sustenabil multă vreme, deoarece numărul pensionarilor crește, iar cel al lucrătorilor activi, care le plătesc acestora pensiile, e în continuă scădere, urmând ca, în curând, numărul celor care au iești la pensie să-l depășească, la nivel național, pe cel al angajaților.

De aceea, inițiatorii măsurii susțin că, “pentru a crește contributivitatea la sistemele facultative de pensii prin atragerea cât mai multor persoane interesate, trebuie creat un cadru legal de impozitare echitabil al acestora pentru a le face atractive și rentabile”.

În prezent, sistemul de pensii din România are la bază patru piloni. Mai precis, există Pilonul I de pensii, adică bani care intră în bugetul statului și care provin din contribuția datorată la pensii, urmează Pilonul II care este constituit din contribuțiile private obligatorii ale angajaților unde merge o altă parte din contribuția obligatorie la pensii, și Pilonul III, care e reprezentat de fondurile private la care contribuie doar cine vrea, suplimentar, cu cât vrea.

Pe lângă pensiile amintite, relativ recent a apărut un nou pilon de pensii, numit, în mod neoficial, Pilonul IV, al pensiilor ocupaționale, care reprezintă pensii suplimentare, ce vin în completarea pensiilor acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. Pensia ocupațională este facultativă, schema de pensii fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și poate respectiv are capacitatea financiară de a oferi un astfel de beneficiu salariaților.

Mai trebuie reținut că pensiile administrate privat, cei care le administrează investesc banii respectivi în acțiuni cu scopul de a obține câștiguri, respectiv majorarea sumelor din conturile participanților.

Citește și:

Legea pensiilor. Schimbare majoră privind deciziile de pensionare

Pensiile se stabilesc prin decizie a Casei Teritoriale de Pensii sau a Casei de Pensii Sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de Legea pensiilor, şi se acordă de la data înregistrării cererii. 

Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea 263/2010, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază solicitantul. 

Pentru persoanele din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă. 

Însă de multe ori, cei care vor să iasă la pensie, după ce depun documentele de pensionare trebuie să aştepte perioade mai mari de 45 zile pentru a primi decizia de pensionare şi cuantumul pensiei ce li se cuvine, iar acest lucru se întâmplă din cauza problemelor de organizare a sistemului de acordare al pensiilor.

Astfel, la Camera Deputaților urmează să se voteze o modificare legislativă care va corecta acest neajuns. Astfel se creează cadrul legislativ pentru a da posibilitatea ca dosarul de pensionare să fie depus cu 90 zile ÎNAINTE de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept, urmând ca decizia să le fie comunicată în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care îndeplinesc condiţiile legale de pensionare.  Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.