În calitatea sa de apărător al drepturilor fundamentale ale cetățenilor, Avocatul Poporului, dacă mai avem așa ceva, ar trebui să se sesizeze cu privire la impozitul de 70% pe care ANAF intenționează să-l aplice asupra sumelor de bani pentru care românii nu pot prezenta chitanțe sau o justificare clară, consideră expertul.
Adrian Negrescu subliniază că respectivul impozit, deja criticat anul trecut, ridică semne mari de întrebare în privința legalității și constituționalității sale, cu impact semnificativ asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Încălcarea principiului neretroactivității legii
Dezvoltând subiectul, analistul financiar arată că un prim argument în critica acestui impozit vizează faptul că se aplică retroactiv. Mai exact, statul intenționează să impună această taxă pentru banii câștigați anterior intrării în vigoare a legislației, ceea ce contravine principiului fundamental al neretroactivității legii. Conform Constituției României, orice lege se aplică doar pentru viitor și nu poate afecta acte sau fapte din trecut. Astfel, aplicarea acestui impozit pe venituri realizate anterior adoptării legii încalcă drepturile cetățenilor și principiile fundamentale ale unui stat democratic, explică expertul în postarea lui.
O confiscare a banilor românilor
Continuând, Adrian Negrescu indică și alt aspect problematic al acestei măsuri: valoarea impozitului, care, în esență, se traduce printr-o confiscare a unei mari părți din economiile cetățenilor. Practic, statul ar naționaliza o parte semnificativă din banii românilor, fără a putea demonstra în mod clar și convingător că aceștia provin din activități ilicite. În conformitate cu drepturile constituționale, statul are obligația de a dovedi, cu probe clare și incontestabile, că banii în cauză au fost obținuți din activități ilegale, înainte de a impune o taxare atât de drastică, analizează expertul.
Cum sunt tratați cetățenii
Analistul evidențiază și alt punct important, și anume tratamentul aplicat cetățenilor. Prin această taxă, apreciază Adrian Negrescu, statul pleacă de la premisa că românii care nu dispun de chitanțe pentru banii obținuți sau primiți de la rude și prieteni sunt, de fapt, infractori. În acest context, se pune întrebarea legitimă: unde este prezumția de nevinovăție?
Înțeleg foamea de bani a statului, dorința de a controla mai dur zona de evaziune fiscală, însă pare că ANAF ignoră situațiile specifice în care românii, practic, sunt nevoiți să muncească fără documente, mai ales în străinătate, scrie în continuare Adrian Negrescu.
ANAF trebuie să explice foarte clar
Exemplificând el a evocat cazul concret al ,,badantelor’’ din Italia, femeile care îngrijesc bătrânii de acolo și care, în marea lor majoritate, nu au un contract de muncă încheiat de familia de italieni. Le tratăm ca pe niște infractoare, le confiscăm 70% din bani?
ANAF ar trebui să explice foarte clar care sunt limitele de competență în această speță, pentru ca românii să își poată adapta situația financiară. Altfel, întreg efortul de a combate evaziunea fiscală pare să devină o vânătoare a românilor care au adunat bani la saltea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.