"S-au menţionat în special fondurile europene, dar eu nu pot să înţeleg de ce nu ne uităm în propria ogradă, pentru că aici este principalul punct aparent vulnerabil, unde acest plan (Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică n.r.) a fost atacat agresiv de către partidele din opoziţie, acuzându-se că s-au făcut aceste promisiuni la fiecare alegeri şi că nu sunt bani. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru şi reuşim performanţa colectării veniturilor publice la nivelul celor din Bulgaria, de exemplu, care are o pondere de 38% venituri publice în PIB, iar noi avem 31%, vedem că pierdem în fiecare an cam 70 de miliarde de lei. Dacă reducem şi aparatul public cu 25%, ca să avem aceeaşi dimensionare a aparatului public raportat la sectorul privat şi la nivelul populaţiei precum în Bulgaria, mai obţinem încă 25 de miliarde de lei pe an. Deci iată 100 de miliarde de lei pe an, care înseamnă cam 20 de miliarde de euro pe an, iar în cinci ani avem 100 de miliarde de euro. Nu trebuie decât să ne ridicăm la fabuloasa performanţă a celor din Bulgaria de a colecta din activitate economică prin prisma veniturilor publice la acelaşi nivel. Sigur că trei decenii am chiulit sau am rămas repetaţi la ora de economic. (...) Dacă vom colecta precum în Bulgaria şi vom avea un aparat public mai subţiat, facem rost de 100 de miliarde de euro pe următorii 5 ani", a declarat, duminică, Iancu Guda, la Digi 24, întrebat care sunt resursele de finanţare pentru proiectele incluse în programul de investiţii lansat recent de Guvern.

El a explicat că acest lucru nu se va putea întâmpla "din prima", ci doar gradual şi dacă reuşim să ajungem la performanţa Bulgariei de 38% venituri publice din PIB până în 2025.

"Nu se va putea din prima, de la anul, aşa că doar gradual, dacă reuşim să ajungem la performanţa Bulgariei de 38% venituri publice din PIB până în 2025, de la 31% acum, gradual, an cu an, câte 1-2 puncte procentuale şi pe măsură ce modernizăm aparatul public se reduce administraţia publică, facem rost de cel puţin 250 de miliarde de lei, deci deja avem jumătate din suma aceasta şi în fiecare an, dacă facem o medie pe ultimii 5 ani, investiţiile publice se ridică undeva la 30 de miliarde de lei, deci iată vreo 7 miliarde de euro. Şi dacă înmulţim cu 5 ani şi de acolo avem vreo 35 - 40 miliarde de euro din inerţia anilor trecuţi. Este penibil, noi am rămas repetenţi de trei decenii, nu mai luăm nota 5, suntem repetenţi, ultimii din Uniunea Europeană la colectarea veniturilor publice, şi suntem cei mai buni din clasă la economia subterană. Nu mai îndrăznim să visăm la nota 10, dar chiar aşa, să ne fie ruşine să îndrăznim să muncim pentru nota 5? Deci este foarte posibil să facem rost de 100 de miliarde de euro în următorii cinci ani", a comentat Guda.

De asemenea, preşedintele AFBTR subliniază că doar declarând că o să luăm bani din fondurile europene, "din inerţie nu se va întâmpla", şi trebuie debirocratizat aparatul public şi redusă corupţia, în condiţiile în care România are "cea mai mare economie subterană din Uniunea Europeană" .

"Desigur că ne vor ajuta, dar doar declarând că o să luăm bani de la fondurile europene, din inerţie nu se va întâmpla. Trebuie să debirocratizăm aparatul public, trebuie să modernizăm prin digitalizare, trebuie să reducem birocraţia, să reducem corupţia, prin transparenţă, prin digitalizarea ANAF-ului. Avem cea mai mare economie subterană din Uniunea Europeană. Trebuie să punem oameni profesionişti şi responsabili în poziţii cheie, care să facă o promovare agresivă şi profesionistă a acestor programe şi să stimuleze antreprenoriatul. Cine sa absoarbă toate aceste programe europene? Doar în proiecte de investiţii publice? Trebuie şi în sectorul privat", a explicat acesta.

Citește și Violeta Alexandru, luată la rost de un bătrân: Măriți pensiile!

Întrebat cu cine va fi reconstruită România în perioada următoare, Iancu Guda a răspuns: "cu o simbioză mediul privat - sectorul public".

"Pe de o parte, sectorul public trebuie să fie condus de guvernanţi competenţi, cu o viziune pe termen mediu- lung, care să reconstruiască economia. Spuneam după 15 martie, de la activarea stării de urgenţă: pe termen scurt să subvenţionăm, pe termen lung să stimulăm şi exact asta se încearcă acum cu măsuri de stimulare prin investiţii, iar pe partea privatului, cu un antreprenoriat reinventat. Să nu încercăm să salvăm orice companie, sunt câteva companii care o să intre în insolvenţă, dar trebuie stimulat antreprenoriatul nou, start-up-urile care să vină să ia locul companiilor care vor intra în insolvenţă în această perioadă, cu programe de stimulare a antreprenorilor şi a investiţiilor pe termen lung şi împreună, cu această simbioză mediul privat-sectorul public, care să reconstruiască economia cu afaceri mai solide şi cu politicieni competenţi, care să nu caute doar obiectivele populiste pe termen scurt, să promită ceva imposibil, dar sa implementeze concret cadrul legislativ, debirocratizarea, digitalizarea. Şi când? În următorii 5 ani", a mai spus preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda.

Guvernul a prezentat, miercuri, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, care prevede investiţii de circa 100 de miliarde de euro până în 2030, în infrastructură, agricultură, sănătate, educaţie, sport, etc.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.