Liderul sindical a explicat: ”Conform acestui contract social, cetățeanul plătește taxe și impozite, dar în același timp așteaptă de la stat o serie de servicii de utilitate publică și interes general, nu numai sănătate, educație, pentru că, de obicei, ele sunt prioritare, dar inclusiv în domeniul apărării, securității circulației, securității comunitare. Mă refer la poliție și la toate structurile. Toate astea, într-o formă sau alta, sunt servicii de utilitate publică și trebuie ca statul, și aici este responsabilitatea lui, să răspundă de modul de organizare și gestionare al banilor. În momentul când este criză economică și statul face o prioritate din aranjarea bordurilor într-o comunitate, evident că semnalul către cetățean este că cei care gestionează banii respectiv sunt, hai să spunem, nu sunt cuplați la prioritățile și așteptările cetățeanului. Pentru că dacă toate lucrurile în comunitatea respectivă mergeau perfect și singurul lucru care-l făcea erau bordurile, toată lumea ar fi înțeles. Dar în momentul în care cheltuiesc sume de bani excesive, cred că discutăm de milioane de lei noi, ceea ce înseamnă zeci de mii de miliarde, de lei vechi”, a explicat Hossu și a mai adăugat că în acel moment: Îți pui întrebarea, totuși, ce se întâmplă în partea decidenților, în deciziile pe care le iau în interesul, așa ar trebui, al cetățenilor”.

Legea salarizării

În ceea ce privește noua lege a salarizării invocată de Marius Budăi, Bogdan Hossu a spus că el pur și simplu nu știe la ce se referă ministrul Muncii, deoarece ”domnia sa este destul de opac [...] deși cam de două ori pe săptămână, începând din ianuarie 2022, ținând cont de prevederile și jaloanele din PNDR, am cerut în mod clar ministrului Muncii de a crea un grup de lucru, pentru că sunt câteva elemente în domeniul social și economic care au un impact deosebit. Dumneavoastră ați pomenit de legea salarizării bugetare. Are termen 1 iulie 2023.  A fost și este în continuare legea pentru pensiile de serviciu, care a avut termen 31 decembrie 2022. Este legea pensiilor. Trebuie o nouă lege a pensiilor, pentru că de 5 ani de zile toate guvernele spun: ”Rezolvăm, rezolvăm, recalculări, recalculări!” Și, recalculează de nu mai poate toată lumea să o ducă, de câte recalculări fac, dar practic se bate pasul pe loc. Nu în ultimul rând, sunt probleme legate de Legea dialogului social, care, în loc să fie discutată la Ministerul Muncii și mers în Parlament, unde sunt decidenții, s-a făcut pe repede înainte, în luna noiembrie, pe un text al unei inițiative parlamentare”, a explicat liderul sindical.

Greșeli în legi, drese cu ordonanțe

Bogdan Hossu însă atrage atenția că din cauza ”vitezei cu care s-a trecut pe structura respectivă și neavând timp să facem un feed-back ca să o revedem înainte de decizie în plenul Parlamentului, evident, s-au strecurat greșeli elementare, aș putea spune. Drept care Guvernul astăzi este în curs de a realiza o ordonanță de urgență care să corecteze această lege. Este anormal ca procedură, adică de-abia ai scos o lege nouă și nu trece mai mult de 30 de zile și constați că ai nevoie de un act normativ de corecție, tocmai din cauza disfuncționalităților pe care tu, ca inițiator constați că sunt probleme de aplicare. 

Preşedintele CNS - Cartel Alfa a explicat mai departe că: ”[...] cu greu Guvernul a reușit să aducă o echipă de experți din partea Băncii Mondiale. N-am avut întâlniri cu experții pentru că, deși am cerut, nu ne-au facilitat această întâlnire cu experții Băncii Mondiale. Drept care nu vă pot spune decât că principiile care le găsim în jaloanele PNDR-ului, în sensul că se dorește o micșorare a volumului de masă monetară, față de 9,3 - 9,4 la sută din PIB, care este astăzi alocat ca și cheltuială pentru cheltuieli salariale în sectorul bugetar, să se ajungă undeva pe la șapte și ceva la sută. Știm că se dorește introducerea unei grile minimale în administrația publică locală, care nu beneficiază de nicio grilă în legea actuală și că se dorește o scădere a numărului de sporuri în sensul în care totalitatea sporurilor nu trebuie să depășească 20 la sută”, a afirmat Hossu și a mai adăugat că acest lucru ar însemna de fapt, ceea ce s-a întâmplat în 2017, când s-a facut actuala lege de salarizare: ”Atunci s-au făcut grile, iar diferența din diferitele specialități sau diferitele locuri de muncă nu s-au făcut prin grile specifice fiecărui loc de muncă ca atare, ci prin sporuri. [...] ar trebui ca noul sistem de salarizare indicele coeficientul respectiv ar trebui să reflecte toate condițiile care ar trebui să fie pentru locul respectiv de muncă, adică responsabilitate, nivel de pregătire, relații, modul de lucru, sunt o multitudine de parametri”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.