"Măsurile de relaxare resimţite aproape în întreaga Europa îşi au ecoul şi în România, astfel încât din ce în ce mai multe companii le permit angajaţilor să se reîntoarcă la birou adoptând, aşa cum este normal, anumite măsuri sporite de protecţie sanitară. În multe cazuri, măsurile de securitate informatică implementate funcţionează atât timp cât utilizatorul se află în aria lor de protecţie. Nu de puţine ori se întâmplă ca o conexiune către mediul atacatorului să fie detectată şi oprită de una dintre tehnologiile folosite de companii pentru a-şi proteja datele: servere proxy, firewall, sistem de prevenire a intruziunilor (IPS) şi lista poate continua, afişându-i utilizatorului şi un eventual mesaj prin care îl anunţă că traficul generat a fost blocat din motive de siguranţă. În momentul în care angajatul se conectează din alt loc, cum ar fi de acasă, adeseori aceste măsuri nu mai sunt eficiente, iar riscul de a fi ţinta victima unui atac informatic creşte exponenţial, cu atât mai mult cu cât vorbim de o perioadă mare de timp. Mai îngrijorător este faptul că nu toate atacurile informatice anunţă utilizatorul că sistemul acestuia a fost compromis, astfel încât să se poată lua măsuri pentru remedierea acestei situaţii", avertizează Zaharia.
INCREDIBIL! Factură de 1 milion de dolari unui pacient diagnosticat cu Covid-19
Specialistul menţionează, în acelaşi timp, faptul că pregătirea angajaţilor pentru a identifica semnele unui atac informatic şi paşii pe care trebuie să îi urmeze pentru a-l evita reprezintă puncte importante ce trebuie puse în aplicare de către companii.
"Este mai important ca niciodată acum pentru companiile care îşi reprimesc angajaţii la birou ca, odată ce staţiile de lucru ale acestora se vor conecta din nou din aceeaşi reţea, sub aceeaşi 'umbrelă', să fie pregătite din punct de vedere logistic şi administrativ pentru a reduce suprafaţa de atac şi riscul de a fi ţinta unor atacuri informatice. Implementarea unor politici şi procese de răspuns chiar de la primele semne ale unei anomalii în traficul generat este vitală, dar trebuie completată şi cu alte măsuri care să le dea substanţă şi aplicabilitate: achiziţionarea unor tehnologii avansate care să automatizeze detecţia şi răspunsul la aceste incidente sau măcar actualizarea tehnologiilor de protecţie deja existente sunt doar câteva dintre măsurile pe care ar trebui să le ia în considerare companiile. La fel de importantă este pregătirea angajaţilor pentru a identifica semnele unui atac informatic şi paşii pe care trebuie să îi urmeze pentru a-l evita. Aici trebuie avut în vedere atât o pregătire generală a întregului personal cu privire la riscurile la care se expun în mediul online, dar mai ales a celor care sunt îndreptăţiţi să răspundă şi să stopeze aceste atacuri, activitate pe care companiile nu puneau foarte mult accent înainte de 2020", a spus Cristian Zaharia.
Conform statisticilor oficiale, atacurile informatice reprezentau un risc ridicat încă dinainte de pandemia de COVID-19, iar un raport al FBI arată că, la nivel global, pe întreg anul 2019 pierderile cauzate de atacuri informatice s-au ridicat la 3,5 miliarde de dolari.
Totodată, de la începutul anului 2020 şi până în prezent, aceste activităţi ilicite au crescut cu 37% în fiecare lună.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări, şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. Compania are birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.