Acestea sunt câteva dintre măsurile anunţate de şeful Executivului, socialistul Pedro Sanchez, ca parte a celui de-al treilea pachet de ajutoare publice pentru combaterea crizei şi inflaţiei, agravate de războiul din Ucraina.

De ajutorul în bani pentru familiile vulnerabile vor beneficia circa 4,2 milioane de gospodării, conform calculelor Guvernului.

Suspendarea temporară a taxei pe valoare adăugată (TVA), cea mai importantă taxă indirectă din sistemul fiscal spaniol, se va aplica unor alimente precum pâinea, făina de panificaţie, laptele, brânza, ouăle, fructele, legumele, verdeţurile, cartofii şi cerealele, care înainte erau impozitate cu 4%, au explicat surse guvernamentale.

Sanchez a anunţat şi ajutoare de 300 de milioane de euro pentru agricultori, pentru a compensa scumpirea îngrăşămintelor.

Şeful Guvernului a reamintit şi că se vor prelungi în 2023 creşterea cu 15% a venitului minim vital (IMV) şi pensiile necontributive.

Marţi a fost aprobată reevaluarea generală cu 8,5% a pensiilor, conform creşterii medii a inflaţiei în 2022, mai scrie EFE. 

Previziuni. La cât va ajunge cursul leu-euro în anul 2023

Leul ar putea reveni, anul viitor, pe tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro, după un 2022 în care Banca Naţională a utilizat cursul de schimb drept ancoră anti-inflaţionistă, consideră analiştii. Astfel, un euro ar ajunge, la finalul lui 2023, la puţin peste 5 lei.

În anii anteriori, leul a înregistrat o tendinţă de depreciere faţă de moneda unică europeană într-un ritm apropiat de diferenţa dintre nivelul inflaţiei de la noi şi cel din zona euro, explică analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România. În 2022, o dată cu creşterile semnificative ale preţurilor de consum, determinate în principal de scumpirile din energie, BNR a folosit cursul de schimb ca ancoră anti-inflaţionistă, acesta înregistrând chiar o uşoară apreciere, spune analistul, care adaugă că în 2023 va reveni, cel mai probabil, pe traiectoria de depreciere uşoară. Influenţele negative vor veni în principal din direcţia deficitelor foarte mari, mai ales a celui de cont curent, precizează Adrian Codirlaşu.

Adrian Codirlaşu: Avem cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană şi, de asemenea, cel mai mare deficit de cont curent dintre ţările cu rating investment grade. Este principalul risc pentru economia românească. S-ar putea anul acesta să vedem chiar peste 10% din PIB deficit de cont curent.

Adrian Codirlaşu mai precizează că în conformitate cu sondajul periodic realizat printre membrii CF România, un euro ar putea ajunge spre finalul anului 20023 la 5 lei şi 5 bani - 5 lei şi 7 bani, transmite Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.