Ordinul respectiv privează situl arheologic subacvatic "CT-I-s-A-02561", situat în Platforma continentală a Mării Negre, de statutul său de monument istoric. Organizația de mediu argumentează că procedura legală pentru declasarea acestui tip de situri nu a fost respectată, acuzând totodată autoritățile române de favorizarea proiectului Neptun Deep, care ar putea aduce prejudicii semnificative patrimoniului național și mediului înconjurător.

Ce susține Greenpeace

Potrivit Greenpeace, decizia de a scoate situl arheologic de pe lista monumentelor istorice pune în pericol vestigiile culturale de o valoare inestimabilă, care datează din diferite epoci istorice, precum cea elenistică, romano-bizantină și greacă. Aceste vestigii se află în zona unde este implementat proiectul Neptun Deep, ce presupune ample lucrări de extracție și transport de gaze naturale, realizate de companiile OMV Petrom și Romgaz pe o suprafață de 7.500 km² din Marea Neagră.

În acest context, organizația de mediu susține că nu a fost urmată procedura legală pentru declasarea siturilor arheologice subacvatice și că documentele-cheie ce au stat la baza emiterii ordinului de declasare, precum avizele comisiei zonale a monumentelor istorice și certificatul de descărcare de sarcină arheologică, sunt ținute la secret. Greenpeace susține că aceste documente conțin informații de interes public, iar lipsa de transparență reprezintă o încălcare a dreptului la informare al cetățenilor.

Impactul proiectului Neptun Deep

Greenpeace atrage atenția asupra faptului că lucrările vor include amplasarea de sonde, platforme, conducte de alimentare și cabluri, toate acestea având un impact semnificativ asupra zonei marine și a ecosistemului local. Organizația de mediu subliniază că o parte din siturile arheologice care ar putea fi distruse de aceste lucrări conțin informații valoroase despre viața și civilizațiile trecute, iar distrugerea lor ar însemna pierderea definitivă a acestor dovezi.

Coordonatorul de campanii pentru Climă și Energie al Greenpeace România, Vlad Cătună, a declarat că modul rapid și netransparent în care au fost emise avizele necesare exploatării gazelor naturale demonstrează influența intereselor economice asupra procesului decizional. „Când banii, corupția și puterea vorbesc, siturile arheologice de interes național sunt distruse. Neptun Deep nu reprezintă doar o amenințare pentru viitor, dar și una care șterge cu buretele legăturile noastre cu trecutul", a afirmat acesta.

Acțiuni legale extinse și lipsa de transparență

Greenpeace România nu s-a limitat doar la acționarea în judecată a Ministerului Culturii. Organizația a demarat acțiuni legale și împotriva altor entități implicate în aprobarea proiectului Neptun Deep. Printre acestea se numără OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Ministerul Mediului, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.

Organizația de mediu acuză aceste instituții de nereguli în procesele de aprobare și de lipsa de transparență în legătură cu informații critice, inclusiv date despre substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră ca urmare a lucrărilor de exploatare. În plus, Greenpeace a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep, făcând apel la cetățeni să se implice activ în apărarea patrimoniului cultural și a mediului înconjurător.

Abordare transparentă

Greenpeace consideră că proiectul Neptun Deep, pe lângă distrugerea patrimoniului subacvatic, reprezintă și o amenințare la adresa sănătății și a dreptului cetățenilor la un mediu curat. Organizația subliniază importanța protejării Mării Negre și a ecosistemului său unic, argumentând că exploatarea gazelor fosile este o soluție temporară care nu trebuie să vină în detrimentul patrimoniului natural și cultural.

În plus, Greenpeace solicită o abordare transparentă și responsabilă în privința dezvoltării proiectelor de exploatare a resurselor naturale. Conservarea patrimoniului cultural subacvatic, afirmă organizația, este esențială pentru cunoașterea și păstrarea istoriei și tradițiilor antice, asigurând astfel accesul generațiilor viitoare la dovezi tangibile ale trecutului. „Conservarea patrimoniului nu este doar o datorie față de trecut, ci și o responsabilitate pentru viitor”, a concluzionat Vlad Cătună.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.