Prin această schemă, Executivul vrea să obţină pentru buget 15 miliarde de coroane cehe (613,25 milioane de dolari) în 2023, conform precedentelor previziuni ale autorităţilor.

Luni, acţiunile celei mai mari companii de electricitate, CEZ, au scăzut cu 2% după anunţarea propunerii.

Plafonarea veniturilor se bazează pe acordul convenit la nivelul UE prin care se reţin venituri de la producătorii de electricitate care depăşesc 180 euro per MWh pentru a finanţa schemele naţionale prin care se acordă compensaţii clienţilor afectaţi de creşterea preţurilor energiei după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Ţările pot modifica plafonul în ambele direcţii, în funcţie de tipul centralelor electrice dar în total plafonarea în acele ţări ar urma să aducă la nivelul UE peste 117 miliarde de euro.

Cehia a optat să reţină 90% din veniturile excesive în loc de procentul de 100% permis de reglementările UE.

Propunerea reduce plafonul general de 180 euro per MWh, peste care veniturile sunt reţinute de stat, la 70 de euro pentru centralele nucleare, care sunt operate de CEZ.

Plafonul pentru sursele de energie regenerabilă va fi la 180 euro per MWh. Pentru centralele mai mici pe bază de lignit, cu o producţie de până la 140 MWh, plafonul va fi de 170 euro, iar pentru cele mai mari de de 230 euro.

Pentru centralele electrice pe biomasă, plafoanele sunt de 200 şi 230 de euro, în funcţie de tipul de combustibil.

Noua legislaţie propune impunerea unei plafonări pe venituri de la 1 decembrie 2022 până la finalul lui 2023, cu o jumătate de an mai mult decât reglementarea UE.

De asemenea, Camera inferioară a Parlamentului Cehiei a aprobat vineri impunerea unei taxe de 60% pe profiturile excesive ale companiilor energetice şi marilor bănci, sprijinind planurile Guvernului de la Praga de a folosi banii astfel obţinuţi pentru a finanţa măsuri de miliarde de euro destinate atenuării impactului creşterii preţurilor la energie.

Executivul se aşteaptă să obţină din această taxă aproximativ 85 miliarde de coroane cehe (3,40 miliarde de dolari) sau aproximativ 1,2% din PIB, în 2023, şi un nivel mai redus în 2024 şi în 2025. Taxa se va aplica asupra profiturilor care depăşesc 120% din nivelul mediu înregistrat în perioada 2018 - 2021 şi se va aplica pe lângă impozitul pe profit de 19%.

Taxa se va aplica din 2023, pentru o perioadă de trei ani, dar legea trebuie aprobată şi de Senat.

Şi alte state membre UE au anunţat taxarea profiturilor excesive ale companiilor din sectorul petrolului şi gazelor naturale, ca parte a măsurilor de urgenţă destinate să ajute consumatorii.

Guvernul de la Praga vrea să taxeze profiturile excesive ale firmelor din energie, cum ar fi compania de stat CEZ, şi ale băncilor, care au înregistrat creşteri ale profiturilor după ce Banca Centrală a Cehiei a majorat dobânzile pentru a contracara inflaţia. Pe lângă CEZ, vor fi afectate rafinăria ORLEN Unipetrol şi cele mai mari şase bănci ale ţării: CSOB, Ceska Sporitelna, Komercni Banka, UniCredit, Raiffeisenbank şi MONETA.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.