Pa masa Guvernului se află un proiect de Lege pentru denunțarea Acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și a Protocolului de modificare a Acordului privind înfiinţarea  Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova.

În textul documentului se spune că: ”Se denunță Protocolul deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la  Moscova, ratificat prin Legea nr. 244/2016, de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de  Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, la care România a aderat prin Decretul nr. 24/1971.

În expunerea de motive a Legii se explică faptul că în urma anunțului statelor membre UE privind intenţia de retragere din acţionariatul băncii a generat o serie de dificultăţi legate de accesul Băncii Internaționale de Investiții la lichiditate, inclusiv prin blocarea conturilor de către Clearstream, aspect care poate conduce la insolvenţă. 

International Investment Bank se mută de la Moscova la Budapesta

Trebuie amintit și faptul că în luna martie a.c. Fitch a retrogradat ratingul Bll la „BB-", perspectivă negativă, S&P a retrogradat Banca la BBB+ (de la A-), cu perspectivă negativă iar Moody's a decis să nu mai presteze servicii de rating pentru Bll (la începutul lunii martie 2022, Moody's a retrogradat rating-ul Bll cu 5 trepte, plasând Banca în categoria „BB", risc de investiţii, cu perspectivă negativă). 

Apoi, conducerea Executivă BlI a transmis statelor membre BlI o scrisoare prin care subliniază că este necesară efectuarea imediată a unor plăţi scadente pentru a evita incapacitatea de plată. Necesarul de lichiditate la acel moment era de peste 125 mil. EUR. 

În același document se spune că ”este aproape imposibil de estimat impactul pe care situaţia actuală îl va avea asupra activelor şi pasivelor Băncii” și că este necesară evaluarea ”exhaustivă atât a activelor, cât şi a pasivelor Băncii” în vederea reglementării obligațiilor reciproce iar pentru acest lucru este necesară contractarea unui auditor extern.,

”Având în vedere evoluţia situaţiei la nivel politico-economic, precum şi lipsa clarităţii asupra modalităţii concrete de evaluare a obligaţiilor reciproce dintre părţi, se propune ca eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acţionariatul BII, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică să fie asigurate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor, "Acţiuni generale"”.

Documentul spune despre impactul macro-economic că: ”Portofoliul de titluri de valoare emise de Bll pe piaţa românească este de aprox. 1,4 mId. RON (aprox. 273 mil. EUR), datorie emisă în moneda naţională. Printre principalii investitori în activele BII se numără: NN Pensii, cel mai mare investitor; BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii, BT Asset Management etc. Având în vedere contextul geo-politic actual, coroborat cu scăderea rating-urilor Bll de către agenţiile de rating, există posibilitatea afectării calității titlurilor emise de bancă pe piața românească”, iar impactul ”nu poate fi estimat la acest moment”, se mai spune în expunerea de motive.

Ce a fost CAER

Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) a fost creat la inițiativa URSS-ului în 1949, ca organizație economică a statelor comuniste europene, pentru a constitui un echivalent al OECE-ului (Organizația Europeana pentru Cooperare Economica) pe de o parte iar pe de alta, CAER-ul a fost răspunsul la Planul Marshall al americanilor. Consiliull avea misiunea de a stimula comerțul dintre țările din blocul estic. În realitate, URSS-ul nu a putut oferi țărilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA țărilor occidentale.

Membre ale CAER au fost: URSS, Germania de Est, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România. Alte țări comuniste neeuropene (Mongolia, Cuba, Vietnamul) au luat și ele parte în ultimii ani la unele sesiuni ale Consiliului. Numai R.S.F. Iugoslavia a avut statut de membru asociat, începând de la 1964. La activitatea CAER nu au luat parte Republica Populară Chineză și Coreea de Nord, Albania părăsind mai târziu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.