După luni de consultări și presiuni din partea mediului de afaceri, Ministerul Finanțelor a operat reducerea cotei de impozitare, a stabilit diferențieri clare între companiile private și cele care administrează bunuri publice și a introdus o bonificație de 10% pentru plata anticipată.

De la 1% la 0,5% și 0,25%. Ce se schimbă concret

Vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că noua ordonanță clarifică baza de calcul a impozitului și diferențiază regimul fiscal în funcție de natura proprietății și statutul companiei care o administrează.

Astfel, pentru companiile private, impozitul se va aplica la valoarea netă a activelor, cu o cotă de 0,5%, în loc de 1%, cum fusese stabilit anterior. Această valoare ține cont de amortizarea bunurilor, fiind mai apropiată de realitatea contabilă a companiilor.

Pentru operatorii care administrează bunuri publice (cum sunt firmele de apă și canal sau alți concesionari ai statului), cota de impozitare scade la 0,25% din valoarea brută, deoarece în aceste cazuri nu există amortizare, iar valoarea este considerată istorică.

Bonificație pentru plata anticipată

Guvernul a introdus și o bonificație de 10% pentru contribuabilii care achită impozitul până la 25 mai 2025, similară celei acordate pentru plata în avans a impozitelor locale pe clădiri. Termenele de plată în două tranșe rămân neschimbate, însă această facilitate oferă un stimul pentru achitarea rapidă a obligațiilor fiscale.

Un miliard de lei încasări estimate. Cine plătește nota

Deși modificările par să relaxeze povara fiscală, Ministerul Finanțelor nu a renunțat la obiectivul de încasare bugetară. Potrivit ministrului Tanczos Barna, ordonanța asigură menținerea țintei de peste un miliard de lei, așa cum fusese bugetat inițial.

Din această sumă, aproximativ 75% va fi suportată de companiile de stat sau de firmele care gestionează infrastructură publică, iar 25% va reveni sectorului privat. „Am clarificat modul de aplicare pentru a fi cât mai simplu, dar am păstrat nivelul de venit estimat. Companiile private și-au dorit această formulă bazată pe valoarea netă și au cerut o limitare a impactului fiscal”, a declarat ministrul.

De ce e importantă această schimbare

Măsura vine în urma valului de critici din mediul economic, inclusiv din partea marilor investitori din infrastructură, energie sau utilități. Taxa pe construcții speciale – reintrodusă prin „ordonanța trenuleț” de la finalul anului trecut – a fost considerată excesivă, netransparentă și penalizatoare pentru investițiile pe termen lung.

Prin noua formulă, Guvernul pare să răspundă cererilor companiilor, dar fără a renunța la presiunea pe venituri bugetare, într-un context fiscal extrem de tensionat.

Context: taxa controversată, reactivată în 2024

„Taxa pe stâlp” a fost aplicată prima dată în 2014, fiind eliminată câțiva ani mai târziu, după proteste și după ce autoritățile au recunoscut că măsura afecta negativ investițiile. Reapariția acesteia, în forma din Ordonanța 115/2023 („ordonanța trenuleț”), a reaprins nemulțumirea investitorilor și a fost văzută ca un semnal de impredictibilitate fiscală.

Acum, cu această ajustare, Guvernul încearcă să îndulcească măsura fără a renunța la ea. Rămâne de văzut dacă mediul de afaceri o va considera acceptabilă sau doar un pas intermediar în așteptarea unei reforme fiscale reale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.