Cu prilejul unei alocuţiuni în Parlamentul de la Sofia, Dimitar Radev a spus că ţara vecină are nevoie de o voinţă politică clară care să permită recuperarea întârzierilor provocate de turbulenţele politice din ultimii doi ani, dacă vrea să adopte moneda unică în conformitate cu calendarul pe care şi l-a propus.

Alegerile parlamentare de la începutul acestei luni, când alegătorii bulgari au fost chemaţi la urne pentru a patra oară în ultimele 18 luni, nu au avut nici de data asta un câştigător clar care să permită formarea unui guvern majoritar. Nu este exclus să fie nevoie de organizarea unor noi alegeri.

Cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, a cărei monedă este deja legată de euro, a promis să adopte moneda unică la cursul de schimb fix din prezent, dar a pierdut din elan după ce a intrat în anticamera euro, mecanismul ERM-2, odată cu Croaţia, în 2020. Însă Croaţia se pregăteşte să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023.

"Există o întârziere serioasă care a apărut în acest proces, în principal în ceea ce priveşte adoptarea deciziilor politice", le-a spus guvernatorul BNB deputaţilor bulgari. "Singura diferenţă faţă de Croaţia este că aceasta a demonstrat un angajament politic foarte puternic", a adăugat Dimitar Radev. Potrivit acestuia, lipsa unui guvern cu puteri depline, şi care să poată să facă angajamente clare, complică perspectivele de aderare la zona euro ale Bulgariei.

Întrebat de parlamentari dacă, în mod realist, Bulgaria poate adera la zona euro în 2024, Dimitar Radev a răspuns: "depinde". "Dacă nu avem un buget şi previziuni fiscale clare pe termen mediu, condiţia îndeplinirii criteriilor nominale va rămâne suspendată în aer", a spus Dimitar Radev.

La începutul acestei săptămâni, Guvernul interimar de la Sofia a anunţat că nu va veni cu un proiect de buget pe 2023.

Pentru a putea face trecerea la euro, Bulgaria trebuie să îndeplinească criteriile stabilităţii preţurilor şi cursului de schimb, finanţelor publice sănătoase şi dobânzilor moderate pe termen lung.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Citește și Viktor Orban promite Serbiei că Ungaria o va ajuta cu gaze dacă va avea nevoie

Compania de stat MVM din Ungaria a anunţat luni că a ajuns la un acord cu grupul rus Gazprom pentru amânarea plăţilor ce vizează livrările de gaze din iarnă, transmite Reuters.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, la care se adaugă un miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

După solicitarea din iulie a autorităţilor de la Budapesta, Gazprom a început să majoreze livrările către Ungaria, după ce anterior fuseseră majorate livrările prin gazoductul Turkstream. Astfel, factura Ungariei la gaze naturale a urcat cu 740 miliarde de forinţi (1,78 miliarde de dolari).

"Pentru a atenua impactul creşterii preţurilor pe piaţă, MVM Group şi Gazprom au fost de acord cu amânarea plăţilor pentru viitoarea perioadă de iarnă. Includerea temporară a opţiunii de amânare a plăţii în contract sporeşte marja de manevră a MVM în finanţarea şi nivelul lichidităţii", se arată în comunicatul firmei ungare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.