”Eu nu sunt adeptul acelei situații în care ministrul trebuie să aibă pe toată lumea în coordonare, cu atât mai mult cu cât mediul este un domeniu care vizează foarte multe ministere. Când vorbim despre mediu, discutăm și despre energie, discutăm și despre agricultură, discutăm și despre transporturi, discutăm și despre biodiversitate și despre păduri, și despre calitatea aerului, despre o grămadă de lucruri, a spus Mircea Fechet la DCNews TV. 

La salarii stăm bine 

Potrivit ministrului Mediului, ”le-am spus colegilor încă din prima zi că, la salarii stăm bine, avem absorție de 99 până la 100% mereu, că sunt din fonduri europene, că sunt din buget național, noi executăm mereu bugetul. Un leu nu rămâne la salarii. Însă atunci când vorbim despre POIM - și avem investiții din POIM, la Apele Române, la ANAR, programul de combatere a eroziunii costiere, la Agenția Națională de Arii Protejate, unde finanțăm planuri de management, în minister avem diferite programe, PNRR-ul cu pădurile, cu deșeurile, cu biodiversitatea, le-am explicat colegilor cât de importantă este cheltuirea acestor bani, care vin gratis de la Uniunea Europeană și cât de mare prioritate ar trebui să aibă această activitate.

Dacă ne luăm salariile, trebuie să atragem și investiții

În ordinea finanțărilor - că discutăm de finanțări europene, că discutăm despre PNRR, că discutăm chiar și de investiții din buget propriu -, pentru mine și acei bani sunt extrem de importanți pentru a fi cheltuiți așa cum trebuie. Și înțeleg faptul că fiecare leu cheltuit în investiții atrage la sfârșitul zilei alți bani: că discutăm de sume aferente taxelor de autorizații de mediu și alte documentații, TVA-ul, firmele care lucrează acolo și care angajează oameni atunci când își iau salariile plecată la bugetul de asigurări sociale și așa mai departe. Iar din acest motiv sunt foarte atent la execuția bugetară a Ministrului. Mereu le spun că ar trebui să urmărească fidel execuția de la salarii. Dacă ne luăm salariile, trebuie să atragem și investiții”, a subliniat ministrul Mediului. 

România era într-un program de infringement, cred că plătim și amenzi în fiecare lună și înțeleg că nu sunt mici amenzile respective din cauza gropilor de gunoi, a amintit jurnalistul Bogdan Chirieac. Bucureștiul are, după cum citim prin presă, o problemă uriașă cu gropile de gunoi, Clujul este vestit în toată România, dar eu cred că și alte mari orașe care nu au apărut atât de mult în presă au mari probleme cu aceste lucruri. Chiar nu putem să facem gropi de gunoi ecologice, așa cum se întâmplă în toată Europa?, a întrebat jurnalistul.

Depozitele de gunoi

”Le-aș despărți puțin, pentru că România face obiectul unor mai multe procedee de infringement, unele dintre cele se referă la managementul deșeurilor. Cea pe care ați menționat-o dumneavoastră și unde suntem foarte aproape de a fi condamnați. De fapt nici nu se mai pune problema să fim condamnați, pentru că noi am fost condamnați o dată în anul 2019, însă Comisia a constatat că și în situația în care statul român a fost condamnat de către Curtea Europeană de Justiție nu a luat nici o măsură prin care să închidă toate cele 109 depozite, de la vremea respectivă, de deșeuri municipale, industriale periculoasă și industriale nepericuloase la acel moment. Bineînțeles că lucrurile au evoluat între timp, astăzi mai sunt doar 33 de astfel de depozite care ar trebui închise, însă rămâne riscul condamnării statului român cu sancțiuni pecuniare, care nu curg de la momentul condamnării, ele se întorc la data punerii în întârziere și pe lângă amenda forfetară pe care o vom primi de la Curte, care va fi proporțională cu gravitatea situației, vom plăti și amenzi pentru fiecare zi de întârziere pe zi până la data la care ne vom conforma și începând cu data de la care am fost puși ...”.

Întrebat dacă se știe cu aproximație măcar la cât se vor ridica amenzile respective, 100 de milioane de euro, 500 de milioane, Mircea Fechet a subliniat că ”este greu de estimat cât va fi pe zi și cât va fi suma forfetară. Discutăm despre nişte moşteniri ale industriei comuniste, vorbim de depozite de zgură, vorbim de bataluri de produse petroliere, fie că sunt în judeţul Prahova, în perimetrul fostelor rafinării", a mai spus ministrul Mediului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.