Angajaţii din sectorul public din Grecia pot reduce temperatura în birouri doar până la 26 de grade Celsius, în condiţiile în care Atena încearcă să reducă costurile în sectorul public din cauza crizei energetice, relatează joi dpa.

Intrată imediat în vigoare, măsura prevede ca termostatele aparatelor de aer condiţionat să nu mai poată fi setate sub această temperatură, a declarat ministrul grec al Energiei, Kostas Skrekas, pentru postul public de radio elen.

Oficialii trebuie să reducă, de asemenea, iluminatul stradal la nivelul minim absolut necesar, a mai spus el.

Anunţul survine în momentul în care guvernul elen încearcă să reducă costurile la energia electrică în sectorul public cu 10% faţă de acum un an.

Autorităţile şi municipalităţile care nu îndeplinesc obiectivul trebuie să plătească pentru consumul de energie în exces folosind bani din buget destinaţi altor scopuri.

Criza energetică a făcut ca aceste măsuri să fie în mod urgent necesare, a mai spus el, subliniind că nivelul costurilor anuale pentru aer condiţionat din sectorul public şi iluminatul stradal ajunge la 800 de milioane de euro (850 de milioane de dolari).

De asemenea, Skrekas a sfătuit populaţia să înlocuiască aparatele de aer condiţionat şi frigiderele mai vechi cu aparate noi cu un consum redus de energie în următoarele luni, printr-un program finanţat de stat şi de Uniunea Europeană.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe elen a declarat că procesul prin care se poate aplica la acest program va fi simplu şi se va poate face online.

Citește și: Cât de expuse sunt România și UE dacă Rusia oprește livrările de petrol și gaze

Uniunea Europeană ar putea gestiona ușor un embargo asupra importurilor de petrol din Rusia. În aproximativ două luni, membrii OPEC ar putea crește producția de petrol la nivelurile din semestrul II din 2018 (ceea ce implică o creștere de 3,3 milioane de barili pe zi față de trimestrul 1 din 2022), iar Norvegia, SUA și Marea Britanie ar putea adăuga încă 0,5 milioane de barili pe zi la producția globală.

Dacă UE ar implementa embargoul acum, ne-am aștepta la două luni de prețuri mai mari și volatile, după care ar trebui să revenim la nivelul actual.

În schimb, oprirea imediată a importurilor de gaze naturale din Rusia ar provoca probleme serioase în aprovizionarea cu energie pentru România și multe alte state membre ale Uniunii Europene. Dacă până în trimestrul III al anului 2022 se materializează un scenariu ”negru” – adică oprirea totală a exporturilor rusești de energie – țări care depind în mare măsură de gazul rusesc, România, Bulgaria, Ungaria, Germania, Cehia, Slovacia, Țările de Jos, Austria, Italia și Polonia, ar putea avea probleme inclusiv iarna viitoare. Listarea unor noi furnizori, înlocuirea gazului cu alte surse de energie și o anumită auto-raționalizare de către sectorul privat ca răspuns la prețurile în creștere nu ar fi suficiente pentru a reduce decalajul în aprovizionarea cu gaze.

Având în vedere că riscul unui scenariu ”negru” este considerabil și costurile economice asociate ar fi semnificative, analiștii se pregătesc pentru mai multe scenarii. Trebuie implementate rapid politici de atenuare a riscurilor, inclusiv pregătirea publicului pentru un scenariu negativ; creșterea rezervelor de gaze prin economisire; acordul asupra unui plan european de distribuire a gazului, precum și al unuia de achiziție comună GNL (Gaz Natural Lichefiat) și adoptarea unor decizii cu privire la distribuirea echitabilă a sarcinilor între sectoarele economice la nivel național pentru a limita implicațiile negative asupra industriei și a șomajului.

România și multe state din Uniunea Europeană ar avea dificultăți în a asigura necesarul de energie pentru iarna viitoare dacă Rusia ar opri complet livrările de gaze naturale către blocul comunitar. UE ar putea însă gestiona relativ ușor oprirea exporturilor de petrol sau chiar impunerea unui embargo țițeiului din Rusia.

HG pentru ”Planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze în România”

Cu toate acestea, conform analiștilor Allianz, Europa ar putea implementa imediat un embargo asupra petrolului rusesc. Rusia furnizează aproximativ 3 milioane de barili pe zi (Mbb/zi) de petrol piețelor globale. Deși nu toată această cantitate ajunge în Europa, este un punct de referință util pentru volumul de petrol care ar trebui înlocuit de alți furnizori pentru a echilibra oferta și a stabiliza prețurile în cazul unui embargo. Numai OPEC ar putea înlocui cele 3 Mbb/zi de petrol dacă își crește producția medie de la 28,2 Mbb/zi în primul trimestru din 2022 la nivelul din semestrul II din 2018. Se preconizează că o eventuală revenire la acest nivel nu ar trebui să dureze mai mult de o lună sau două. Mai mult, se estimează că producătorii occidentali de petrol din afara OPEC (Norvegia, SUA, Marea Britanie) vor putea furniza 0,5 Mbb/zi de petrol în plus pe piețele europene pe termen scurt. În ceea ce privește producția globală de petrol, aceasta este în prezent cu aproximativ 3 Mbb/zi sub nivelul pre-Covid-19 (a se vedea figura 1), în timp ce producția rusă este aceeași ca înainte de pandemie. Prin urmare, ceilalți producători ar trebui să poată reduce acest decalaj. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.